15 definiții pentru zbanț (verigă, petic)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZBANȚ1, zbanțuri, s. n. (Înv. și reg.) 1. Verigă, legătură de fier cu care se strâng laolaltă unele piese de la trăsură, de la car etc. 2. Petic la ghete. – Et. nec.

zbanț1 sn [At: (a. 1802) DOC. EC. 69 / V: (reg) zbânț (S și: sbânț) / S și: sb~ / Pl: ~uri / E: ns cf zbalț] (Îrg) 1 Verigă sau bantă de fier cu care se leagă, se strâng sau se fixează două piese între ele (la trăsură, la joagăr, la car etc.). 2 Petic (de piele) folosit de cizmari pentru repararea ghetelor. 3 Cheotoare (12) (la cizme sau la ghete).

zbanț1 s.n. (înv., reg.) 1 Verigă, legătură de fier cu care se strîng laolaltă unele piese de la trăsură, de la car etc. 2 Petic la ghete. • pl. -uri. /cf. zbalț.

zbanț2 s.n. (reg.) Ventuză. • /cf. ucr. збанок, збаниі.

ZBANȚ1, zbanțuri, s. n. (Reg.) 1. Verigă, legătură de fier cu care se strâng laolaltă unele piese de la trăsură, de la car etc. 2. Petic la ghete. – Et. nec.

ZBANȚ1, zbanțuri, s. n. (Regional) 1. Legătură de fier cu care se strîng laolaltă diferitele piese de la o trăsură, de la un car etc. Caleașca e gata; mai are nevoie numai... de cîteva zbanțuri și de mai multe șuruburi. ALECSANDRI, T. 852. 2. Petic la ghete.

ZBANȚ1, zbanțuri, s. n. (Reg.) 1. Verigă, legătură de fier cu care se strâng laolaltă unele piese de la trăsură, de la car etc. 2. Petic la ghete.

zbanț n., pl. urĭ (din zbalț). Brățare lată de metal pusă ca să lege o pĭesă stricată (obada la roată ș. a.). Bucată de lemn orĭ de fer cu care se drege o spetează frîntă (la zmeu), un picĭor frînt ș. a.(fr. éclisse). Petic la gheată. Veriga de la jugu joagăruluĭ (Vc.). Zbancă, zbranț, ventuză.

sbanț n. Mold. 1. bantă de fier la leucă: caleașca are nevoie de câteva sbanțuri AL.; 2. petec ce cismarul pune la ghete; 3. veriga de fier dela jugul joagărului (se aude în Vâlcea): sbanțurile joagărului; a pune sbanțul, a face să tacă, a păcăli pe cineva. [V. bantă (cu s protetic)].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zbanț (înv., reg.) s. n., pl. zbánțuri

zbanț (verigă, petic la ghete, ventuză) s. n., pl. zbánțuri


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZBANȚ1, zbánțuri, s. n. (Var.) Zbalț, ~. (cf. zbalț)

ZBANȚ2 s. n. ~. (din sl. banci, pl. de la banc)

Intrare: zbanț (verigă, petic)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zba
  • zbanțul
  • zbanțu‑
plural
  • zbanțuri
  • zbanțurile
genitiv-dativ singular
  • zba
  • zbanțului
plural
  • zbanțuri
  • zbanțurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zbanț (verigă, petic)

  • 1. învechit regional Verigă, legătură de fier cu care se strâng laolaltă unele piese de la trăsură, de la car etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Caleașca e gata; mai are nevoie numai... de cîteva zbanțuri și de mai multe șuruburi. ALECSANDRI, T. 852.
      surse: DLRLC
  • 2. învechit regional Petic la ghete.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: