13 definiții pentru zapiscă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zapiscă sf [At: SADOVEANU, O. XVIII, 362 / V: (reg) țâpușcă, (reg) țipișcă / Pl: ~iște și (rar) ~iști / E: rs записка] 1 (Îrg) Zapis (1). 2 (Înv) Certificat de deces. 3 (Înv) Bilet (1). 4 (Înv) Raport. 5 (Îvr) Citație (1). 6 (Reg) Recipisă pentru bani. 7 (Pex) Fițuică (1). 8 (Reg) Act care nu are o importanță prea mare.

ZAPÍSCĂ, zapiști, s. f. (Înv.) Adeverință, certificat. – Din rus. zapiska.

ZAPÍSCĂ, zapiști, s. f. (Rusism înv.) Adeverință, certificat. – Din rus. zapiska.

ZAPÍSCĂ, zapiști, s. f. (Rusism învechit) Certificat, adeverință. îngropi pe morți fără zapiscă de la d-nu doftor. La TDRG.

ZAPÍSCĂ, zapiște, s. f. (Rusism înv.) Adeverință, certificat. – Rus zapiska.

zápiscă f., pl. ște și ștĭ (rus. zápiska. V. peripiscă). Vechĭ. Certificat de moarte.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zapíscă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zapíștii; pl. zapíști

zapíscă s. f., g.-d. art. zapíștei; pl. zapíște

zapíscă s. f., g.-d. art. zapíștii; pl. zapíști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZAPÍSCĂ s. v. adeverință, certificat, dovadă, mărturie.

zapiscă s. v. ADEVERINȚĂ. CERTIFICAT. DOVADĂ. MĂRTURIE.

Intrare: zapiscă
zapiscă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F49)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zapiscă
  • zapisca
plural
  • zapiști
  • zapiștile
genitiv-dativ singular
  • zapiști
  • zapiștii
plural
  • zapiști
  • zapiștilor
vocativ singular
plural
zapiscă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F8)
Surse flexiune: Scriban, DOR, DLRM
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zapiscă
  • zapisca
plural
  • zapiște
  • zapiștele
genitiv-dativ singular
  • zapiște
  • zapiștei
plural
  • zapiște
  • zapiștelor
vocativ singular
plural

zapiscă

etimologie: