ZABRĂ, zabre, s. f. Plantă erbacee cu tulpina pubescentă și cu flori purpurii (Galeopsis pubescens). – Cf. zebră.

zabră sf [At: BORZA, D. 73 / V: (reg) zeabră, zeabre, zebre, zebrea / Pl: ~re / E: ns cf zebră] 1 Plantă erbacee din familia labiatelor cu frunze ascuțite sau ovale, cu flori liliachii sau roz și cu pete purpurii, care crește prin locuri umede în păduri, în tufișuri sau prin grădini Si: (reg) urzică moartă (Galeopsis pubescens). 2 (Bot; reg) Cânepiță (Galeopsis speciosa). 3 (Bot; reg) Tapoșnic (Galeopsis laudanum). 4 (Bot; reg; îf zeabră, zebre, zebrea) Lungurică (Galeopsis tetrahit). 5 (Bot; reg; îf zebrea) Gălbiniță (Lamium galeobdolon).

zabră s.f. (bot.) Plantă erbacee din familia labiatelor, cu tulpina pubescentă și cu florile purpurii, care crește prin locurile umede din păduri, în tufișuri sau prin grădini (Galeopsis pubescens); (reg.) urzică-moartă. • pl. -e. /etimol. nec.

ZABRĂ, zabre, s. f. Plantă erbacee cu tulpina pubescentă și cu flori purpurii (Galeopsis pubescens). – Et. nec. Cf. zebră.

zeabră sf vz zabră

zeabre sf vz zabră

zebre sf vz zabră

zebrea² sf vz zabră

zabră s. f., g.-d. art. zabrei; pl. zabre

ZABRĂ s. (BOT.; Galeopsis speciosa) tapoșnic.

ZABRĂ s. v. tapoșnic.

ZABRĂ s. (BOT.; Galeopsis speciosa) tapoșnic.

zabră s. v. TAPOȘNIC.