4 definiții pentru zăman
Explicative DEX
‡ZĂMAN sbst. Prilej, ocaziune: nu-i era lui Lascaraki atîta jale de moarte, cît îi era jale că-i venise ~ul de-i era pe voia lui (NEC.) [tc.].
zamán n., pl. urĭ și e (turc. zaman). Nec. Ocaziune. V. aman.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
ZĂMAN s. v. ocazie, prilej.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zăman s. v. OCAZIE. PRILEJ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de cata
- acțiuni
Intrare: zăman
zăman1 (pl. -uri) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: Scriban | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
zăman2 (pl. -e) substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: Scriban | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
zăman, zămanuri / zăman, zămanesubstantiv neutru
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.