3 definiții pentru zăman
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
zamán n., pl. urĭ și e (turc. zaman). Nec. Ocaziune. V. aman.
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
ZĂMÁN s. v. ocazie, prilej.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zăman s. v. OCAZIE. PRILEJ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de cata
- acțiuni
Intrare: zăman
zăman1 (pl. -uri) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: Scriban | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
zăman2 (pl. -e) substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: Scriban | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)