9 definiții pentru zălogire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂLOGÍRE, zălogiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a zălogi și rezultatul ei. – V. zălogi.

zălogire sf [At: BIBLIA (1688), 731/6 / V: (înv) ~jire / Pl: ~ri / E: zălogi] 1 (Înv) Amanet. 2 (Înv) Ipotecă. 3 Luare de ostateci.

ZĂLOGÍRE, zălogiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a zălogi și rezultatul ei. – V. zălogi.

ZĂLOGÍRE, zălogiri, s. f. (Învechit) Acțiunea de a zălogi; luare (sau dare) ca amanet sau ca ostatic.

ZĂLOGÍRE, zălogiri, s. f. (Înv. și arh.) Acțiunea de a zălogi.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zălogíre (înv.) s. f., g.-d. art. zălogírii; pl. zălogíri

zălogíre s. f., g.-d. art. zălogírii; pl. zălogíri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZĂLOGÍRE s. v. amanetare, ipotecare, sechestrare.

zălogire s. v. AMANETARE. IPOTECARE. SECHESTRARE.

Intrare: zălogire
zălogire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zălogire
  • zălogirea
plural
  • zălogiri
  • zălogirile
genitiv-dativ singular
  • zălogiri
  • zălogirii
plural
  • zălogiri
  • zălogirilor
vocativ singular
plural

zălogire

etimologie:

  • vezi zălogi
    surse: DEX '98 DEX '09