9 definiții pentru zâzâit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZÂZÂÍT, zâzâituri, s. n. Faptul de a zâzăi; bâzâit, zumzet. – V. zâzâi.

zâzâit sn [At: RESMERIȚĂ, D. / V: ~zăit / E: zâzâi] (Fam) Zbârnâială (2).

ZÂZÂÍT, zâzâituri, s. n. Faptul de a zâzâi; bâzâit, zumzet. – V. zâzâi.

ZÂZÂÍT, zâzâituri, s. n. Faptul de a zâzâi; bâzâit, zumzet.

ZÎZÎÍT, zîziituri, s. n. Faptul de a zîzîi; bîzîit, zumzet.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zâzâít s. n., pl. zâzâíturi

zâzâít s. n., pl. zâzâíturi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZÂZÂÍT s. bâzâire, bâzâit, bâzâitură, zumzăială, zumzet. (~ul insectelor.)

ZÎZÎIT s. bîzîială, bîzîire bîzîit, bîzîitură, zbîrnîială, zbîrnîire, zbîrnîit, zbîrnîitură, zumzăială, zumzăire, zumzăit, zumzăitură, zumzet, (rar) vuvuit, zbîrn, zumbăire, zuzet. (~ insectelor.)

Intrare: zâzâit
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zâzâit
  • zâzâitul
  • zâzâitu‑
plural
  • zâzâituri
  • zâzâiturile
genitiv-dativ singular
  • zâzâit
  • zâzâitului
plural
  • zâzâituri
  • zâzâiturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zâzâit

etimologie:

  • vezi zâzâi
    surse: DEX '98 DEX '09