wolframit sn [At: IOANOVICI, TECH. 72 / P: vol~ / Pl: ~e / E: fr wolframite, ger Wolframit] Minereu de fier și mangan, de culoare brună sau neagră și cu luciu metalic, din care se extrage wolframul.

wolframit s.n. (mineral.) Wolframat de fier și de mangan, aflat în natură sub formă de cristale monoclinice casante, de culoare neagră sau brună, cu luciu adamantin-gras, din care se extrage wolframul. • /<germ. Wolframit, fr. wolframite.

WOLFRAMIT s. n. Minereu din care se extrage wolframul. Pronunțat: volframit.

WOLFRAMIT s. n. Minereu din care se extrage wolframul. [Pr.: volframit] – Fr. wolframite (germ. Wolframit).

WOLFRAMIT s.n. Wolframat natural de fier și de mangan. [Pron. vol-. / < fr. wolframite, germ. Wolframit].

WOLFRAMIT s. n. Wolframat natural de fier și de mangan. (din germ. Wolframit)

WOLFRAMIT n. Minereu de culoare brună-închisă, din care se extrage wolframul. /<germ. Wolframit, fr. wolframite

wolframit (minereu de wolfram) s. n.

wolframit (minereu de wolfram) s. n.

wolframit s. n.

WOLFRAMIT s. v. ferberit.

WOLFRAMÍT (< germ. {i}) s. n. Wolframat natural de fier și de mangan, cristalizat în sistemul monoclinic. Este negru, brun, are urmă cafenie, luciu adamantin-gras și greutate specifică mare. Reprezintă sursa cea mai importantă de extragere a wolframului.