16 definiții pentru văduvi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VĂDUVI, văduvesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A rămâne sau a face, a lăsa pe cineva văduv. ♦ Tranz. Fig. A lăsa pe cineva singur, a lipsi pe cineva de ceva. 2. Intranz. A duce viață de văduv. – Din văduv.

VĂDUVI, văduvesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A rămâne sau a face, a lăsa pe cineva văduv. ♦ Tranz. Fig. A lăsa pe cineva singur, a lipsi pe cineva de ceva. 2. Intranz. A duce viață de văduv. – Din văduv.

văduvi [At: (a. 1652) TDRG / V: (îrg) vădui / Pzi: ~vesc / E: văduv] 1 vi (Pop) A rămâne văduv (2) Si: (reg) a vădăni (1). 2 vtf A lăsa pe cineva văduv (2) Si: (reg) a vădăni (2). 3 vi A duce viață de văduv (1). 4 vi A duce o viață ca de văduv (1). 5 vi (Înv; d. instituții) A rămâne fără titular (ca urmare a decesului acestuia). 6 vt (Fig) A lipsi de ... 7 vr (Reg; d. fete sau despre femei nemăritate; îf vădui) A naște un copil.

VĂDUVI, văduvesc, vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la persoane) A face să devină văduv, a lăsa văduv (sau văduvă). Pe copii ți-i faci orfani, Văduvești soția. NECULUȚĂ, Ț. D. 41. Îndărăt cu potera, Că-ți văduvesc cucoana. MAT. FOLK. 383. ◊ Refl. Copil mic mi-am sărăcit, Pe mine m-am văduvit? BIBICESCU, P. P. 345. ◊ Fig. A lăsa pe cineva singur, a lipsi de ceva. Curtea noastră-oi părăsi, Pe mama oi văduvi. BIBICESCU, P. P. 303. 2. Intranz. A rămîne, a deveni văduv (sau văduvă). Văduvind tinerica, Părinții ei o luară. PANN, P. V. II 84. Doamna ta să văduvească, Neamul tău să calicească. ALECSANDRI, P. P. 181. ♦ A trăi în văduvie, a duce viață de văduv. A lăsat.... la ceasul morții ei și cu jurămînt ca împăratul, soțul ei, să nu văduvească. ISPIRESCU, L. 306.

A VĂDUVI ~esc 1. tranz. (persoane) 1) A face să rămână văduv (sau văduvă). 2) fig. A lipsi de îngrijire; a lăsa în voia soartei. 2. intranz. 1) A rămâne văduv (sau văduvă). 2) A fi văduv. /Din văduv

văduvesc, ~ească a [At: PO 133/1 / V: (înv) ~uiesc / Pl: ~ești / E: văduv + -esc] (Rar) 1 Care aparține văduvilor (1). 2 Specific văduvilor (1). 3 De văduv (1). 4 De văduvie (1).

văduvésc v. tr. (d. văduvă). Fac văduv orĭ văduvă: războĭu văduvise multe femeĭ. Fig. Lipsesc, despoĭ: România șĭ-a reluat provinciile de care era văduvită. V. intr. Trăĭesc văduv: mulțĭ anĭ a văduvit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

văduvi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văduvesc, 3 sg. văduvește, imperf. 1 văduveam; conj. prez. 1 sg. să văduvesc, 3 să văduvească

văduvi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văduvesc, imperf. 3 sg. văduvea; conj. prez. 3 să văduvească

văduvi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văduvesc, imperf. 3 sg. văduvea; conj. prez. 3 sg. și pl. văduvească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VĂDUVI vb. (Mold. și Bucov.) a vădăni. (~ de peste un an.)

VĂDUVI vb. (Mold. și Bucov.) a vădăni. (~ de peste un an.)

Intrare: văduvi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • văduvi
  • văduvire
  • văduvit
  • văduvitu‑
  • văduvind
  • văduvindu‑
singular plural
  • văduvește
  • văduviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • văduvesc
(să)
  • văduvesc
  • văduveam
  • văduvii
  • văduvisem
a II-a (tu)
  • văduvești
(să)
  • văduvești
  • văduveai
  • văduviși
  • văduviseși
a III-a (el, ea)
  • văduvește
(să)
  • văduvească
  • văduvea
  • văduvi
  • văduvise
plural I (noi)
  • văduvim
(să)
  • văduvim
  • văduveam
  • văduvirăm
  • văduviserăm
  • văduvisem
a II-a (voi)
  • văduviți
(să)
  • văduviți
  • văduveați
  • văduvirăți
  • văduviserăți
  • văduviseți
a III-a (ei, ele)
  • văduvesc
(să)
  • văduvească
  • văduveau
  • văduvi
  • văduviseră
vădui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

văduvi, văduvescverb

  • 1. intranzitiv tranzitiv A rămâne sau a face, a lăsa pe cineva văduv. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: vădăni
    • format_quote Pe copii ți-i faci orfani, Văduvești soția. NECULUȚĂ, Ț. D. 41. DLRLC
    • format_quote Îndărăt cu potera, Că-ți văduvesc cucoana. MAT. FOLK. 383. DLRLC
    • format_quote Văduvind tinerica, Părinții ei o luară. PANN, P. V. II 84. DLRLC
    • format_quote Doamna ta să văduvească, Neamul tău să calicească. ALECSANDRI, P. P. 181. DLRLC
    • format_quote reflexiv Copil mic mi-am sărăcit, Pe mine m-am văduvit? BIBICESCU, P. P. 345. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv figurat A lăsa pe cineva singur, a lipsi pe cineva de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: lipsi
      • format_quote Curtea noastră-oi părăsi, Pe mama oi văduvi. BIBICESCU, P. P. 303. DLRLC
  • 2. intranzitiv A duce viață de văduv. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote A lăsat.... la ceasul morții ei și cu jurămînt ca împăratul, soțul ei, să nu văduvească. ISPIRESCU, L. 306. DLRLC
etimologie:
  • văduv DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.