opțiuni
  • info
9 definiții pentru vârtejuire

Explicative DEX

VÂRTEJUIRE, vârtejuiri, s. f. (Rar) Faptul de a se vârtejui; învolburare. – V. vârtejui.

VÂRTEJUIRE, vârtejuiri, s. f. (Rar) Faptul de a se vârtejui; învolburare. – V. vârtejui.

vârtejuire sf [At: V. ROM. decembrie 1951, 163 / Pl: ~ri / E: vârtejui] (Rar) 1 Învârtejire. 2 Învolburare.

vîrtejuire s.f. Acțiunea de a se vîrtejui și rezultatul ei; învolburare. • pl. -i. /v. vîrtejui.

VÎRTEJUÎRE, vîrtejuiri, s. f. (Rar) Faptul de a se vîrtejui; învolburare. Vîrtehdrea prafului din urmă îi urmărise pînă aicea – la fîntîna Grecului – cînd vîntul se domoli. V. ROM. decembrie 1951, 163.

Ortografice DOOM

vârtejuire (rar) s. f., g.-d. art. vârtejuirii; pl. vârtejuiri

vârtejuire (rar) s. f., g.-d. art. vârtejuirii; pl. vârtejuiri

vârtejuire s. f., g.-d. art. vârtejuirii; pl. vârtejuiri

Sinonime

VÂRTEJUIRE s. v. învârtejire, învolburare, zbatere.

vîrtejuire s. v. ÎNVÎRTEJIRE. ÎNVOLBURARE. ZBATERE.

Intrare: vârtejuire
vârtejuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vârtejuire
  • vârtejuirea
plural
  • vârtejuiri
  • vârtejuirile
genitiv-dativ singular
  • vârtejuiri
  • vârtejuirii
plural
  • vârtejuiri
  • vârtejuirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vârtejuire, vârtejuirisubstantiv feminin

  • 1. rar Faptul de a se vârtejui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: zbatere învolburare învârtejire
    • format_quote Vîrtejuirea prafului din urmă îi urmărise pînă aicea – la fîntîna Grecului – cînd vîntul se domoli. V. ROM. decembrie 1951, 163. DLRLC
etimologie:
  • vezi vârtejui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.