11 definiții pentru voioșie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VOIOȘÍE, voioșii, s. f. Voie bună, veselie, bună dispoziție. – Voios + suf. -ie.

VOIOȘÍE, voioșii, s. f. Voie bună, veselie, bună dispoziție. – Voios + suf. -ie.

voioșie sf [At: IST. AM. 80r/18 / P: vo-io~ / Pl: ~ii / E: voios + ie] 1 Bună dispoziție. 2 Optimism. 3 Expresie vie și radioasă a fizionomiei.

VOIOȘÍE, voioșii, s. f. Voie bună, bună dispoziție, veselie. Cuvintele etiopianului șterseră ultima urmă de voioșie de pe chipul principelui tînăr. C. PETRESCU, R. DR. 5. Spre amiazi soarele tomnatic scoase capul dintre nouri, împrăștiind căldură și voioșie. REBREANU, I. 95. Seara aceea se petrecu cu voioșie. BOLINTINEANU, O. 430.

VOIOȘÍE f. Stare a omului vesel; veselie. [G.-D. voioșiei; Sil. vo-io-] /voios + suf. ~ie

voioșie f. dispozițiune bună, veselie.

voĭoșíe f. (d. voĭos). Starea omuluĭ voĭos, voĭe bună: voĭoșia trupelor la războĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

voioșíe s. f., art. voioșía, g.-d. art. voioșíei; pl. voioșíi, art. voioșíile

voioșíe s. f., art. voioșía, g.-d. art. voioșíei; pl. voioșíi, art. voioșíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VOIOȘÍE s. 1. v. veselie. 2. v. zburdălnicie.

VOIOȘIE s. 1. veselie, (livr.) jovialitate, (înv.) veselitură. (Era de o ~ contaminantă.) 2. neastîmpăr, vioiciune, zburdălnicie, (rar) zburdare, (înv.) zburdăciune. (Copil plin de ~.)

Voioșie ≠ întristare, scârbă, supărare, tristețe

Intrare: voioșie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • voioșie
  • voioșia
plural
  • voioșii
  • voioșiile
genitiv-dativ singular
  • voioșii
  • voioșiei
plural
  • voioșii
  • voioșiilor
vocativ singular
plural

voioșie

  • 1. Voie bună, bună dispoziție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: veselie 3 exemple
    exemple
    • Cuvintele etiopianului șterseră ultima urmă de voioșie de pe chipul principelui tînăr. C. PETRESCU, R. DR. 5.
      surse: DLRLC
    • Spre amiazi soarele tomnatic scoase capul dintre nouri, împrăștiind căldură și voioșie. REBREANU, I. 95.
      surse: DLRLC
    • Seara aceea se petrecu cu voioșie. BOLINTINEANU, O. 430.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Voios + sufix -ie.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX