15 definiții pentru vipt

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIPT, vipturi, s. n. (Înv.) Rod, produs al pământului; bucate, recoltă. ♦ (Reg.) Ceea ce servește ca hrană oamenilor; mâncare. ◊ Expr. A lua (sau a ține) pe cineva în vipt = a primi pe cineva în gazdă (cu locuința și cu mâncarea). – Lat. victus.

vipt sn [At: PSALT. HUR., 53v/1 / V: gipt, jipt / Pl: ~uri , (îvr) ~ure / E: ml victus] 1 (Îrg; csc) Rod1. 2 (Îrg; csc) Recoltă de cereale. 3 (Îrg) Hrană (mai ales pentru oameni). 4 (Îrg; pex) Întreținere cu hrană Si: pensiune. 5 (Îrg; îlav; în legătură cu verbe ca „a fi”, „a lua”, „a ține”) În ~ În gazdă. 6 (Trs; Mar) Cantitate determinată de boabe de cereale care se duce la măcinat.

vipt s.n. (înv., reg.) Rod, produs al pămîntului; bucate, recoltă. ♦ (reg.) Ceea ce servește ca hrană oamenilor; mîncare. ◊ Expr. A lua (sau a ține) pe cineva în vipt = a primi pe cineva în gazdă (asigurîndu-i cazarea și masa). • pl. -uri. /lat. victus.

VIPT, vipturi, s. n. (Înv.) Rod, produs al pământului; bucate, recoltă. ♦ (Reg.) Ceea ce servește ca hrană oamenilor, mâncare. ◊ Expr. A lua (sau a ține) pe cineva în vipt = a primi pe cineva în gazdă (cu locuința și cu mâncarea). – Lat. victus.

VIPT, vipturi, s. n. (Învechit) Rod, produs al pămîntului; bucate, recoltă. ♦ (Regional) Ceea ce servește ca hrană oamenilor; mîncare. ◊ Expr. A lua (sau a ține) pe cineva în vipt = a primi pe cineva în gazdă (cu locuința și, mai ales, cu mîncarea).

vipt n. Mold. hrana oamenilor. [Vechiu-rom. vipt, cereale („asini carele grâu, pâine și vipt ducea”, Palia) = lat. VICTUS, hrană în genere].

vipt n., pl. urĭ (lat. victus, aliment, d. vívere, victum, a trăi. V. victualiĭ și viez). Ps. S., Dos. ș. a. Grîne, alimente, hrană. – Vechĭ și „meĭ” (R. C. 1933, 55).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vipt (înv., reg.) s. n., pl. vipturi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VIPT s. v. aliment, bucate, hrană, mâncare, recoltă, rod.

vipt s. v. ALIMENT. BUCATE. HRANĂ. MÎNCARE. RECOLTĂ. ROD.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vipt (-turi), s. n. – Aliment, rod al pămîntului. – 2. Grîu, cereale. – Mr. viptu, megl. vipt, istr. vipt. Lat. victūs (Pușcariu 1905; REW 9315), cf. it. vitto. Pentru semantism, cf. Șeineanu, Semasiol., 185.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

vipt, vipturi, s.n. – 1. Rod al pământului; bucate, recoltă; cereale. 2. Hrană, mâncare. ♦ În Maramureș: sacul cu grăunțe pe care îl duce omul în spate la moară (Felecan, 1983): „Am pus un vipt pe iapă și dusă am fost” (Bilțiu, 1999: 258). Atestat sec. XVI. – Lat. victus „aliment, hrană” (Șăineanu, Scriban; Pușcariu, cf. DER; Frățilă, DEX, MDA).

vipt, -uri, s.n. – 1. Rod al pământului; bucate, recoltă; cereale. 2. Hrană, mâncare. ♦ În Maramureș: sacul cu grăunțe pe care îl duce omul în spate la moară (Felecan 1983): „Am pus un vipt pe iapă și dusă am fost” (Bilțiu 1999: 258). – Lat. victus „hrană” (Pușcariu cf. DER).

Intrare: vipt
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vipt
  • viptul
  • viptu‑
plural
  • vipturi
  • vipturile
genitiv-dativ singular
  • vipt
  • viptului
plural
  • vipturi
  • vipturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vipt, vipturisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.