25 de definiții pentru vifor
din care- explicative (18)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VIFOR, vifore, s. n. (Pop.) Vânt puternic, furtună mare (cu ninsoare); viforniță, viforeală. – Din sl. vihrŭ, bg., sb. vihor.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vifor sn [At: PSALT. HUR. 40v/2 / A și: (îrg) vifor (Pl: ~oare) / V: (îrg) vihor (A și: vihor), vivor (A și: vivor / Pl: vivoare), (reg) ~ă sf, vior (A și: vior), viore ss, (îvr) ~ol (A: nct) / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: vsl вихоръ (<вихъръ)] 1 sn (Îrg) Vârtej (1) (de apă). 2 sn (Îrg) Vâltoare (1). 3 sn (Îrg) Volbură (3). 4-5 sn Vârtej (3-4) (de vânt). 6 sn Vânt puternic (însoțit de ninsoare sau de ploaie), cu rafale violente. 7 av Cu cea mai mare iuțeală. 8 sn (Olt; Ban; mai ales în descântece) Duh rău despre care se crede că pricinuiește anumite afecțiuni manifestate mai ales prin dureri (puternice) de dinți sau de măsele Si: (reg) viforoaică, viforoaie. 9 sn (Reg) Nume generic dat unor afecțiuni manifestate mai ales prin dureri (puternice) de dinți sau de măsele.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vifor s.n. (meteor.) Vînt puternic, furtună (însoțită de ninsoare); (pop.) viforniță, viforeală. Trece viforul în toată puterea lui sălbatecă (IORGA). ◊ Compar. Umblau ca viforul prăvălind toate în dreapta și în stînga (SADOV.). ◊ Fig. (sugerează ideea de tumult, de mișcare năvalnică, de forță impetuoasă) Se va deștepta într-însul teribilul vifor al pasiunilor (FIL.). ♦ (adv.) Cu cea mai mare iuțeală. Valuri se varsă și vifor ei vin (COȘB.). • acc. și (înv., reg.) vifor. pl. -e. și (înv., reg.) vihor, vivor. /<sl. veche внх(о)ръ; cf. bg. вихър, srb. vihor.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VIFOR, vifore, s. n. (Pop.) Vânt puternic, furtună (însoțită de ninsoare); viforniță, viforeală. – Din sl. vihrŭ, bg. scr. vihor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
VIFOR, vifore, s. n. Vînt puternic, furtună, de obicei însoțită de ninsoare. V. viscol, vijelie. Iată-l în lungul anilor de concentrare, putrezind cu plutonul lui sub aceleași ploi, bătut de aceleași vifore. CAMILAR, N. I 31. Noaptea căzuse deplină; iar viforul parcă slăbea și zăpada cădea mai deasă. SADOVEANU, O. VII 365. Viforul șuera, gemea și urla în răstimpuri cu glas acum de frunze spulberate, acum de codri zbuciumați. HOGAȘ, M. N. 175. ◊ Fig. Au îndurat sărăcie și batjocură... au trecut printr-un vifor de nemulțămiri. SADOVEANU, la CADE. Ei scot din a lor arcuri un vifor de săgeți. ALECSANDRI, O. 216.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VIFOR ~e n. pop. Ninsoare însoțită de vânt puternic; viscol; spulber; viforniță. /<sl. vihoru
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vifor n. furtună (amestecată cu zăpadă); fig. cu ce vifor de urgie năvăliră ’n Românie! AL. [Slav. VIHRŬ, vârtej].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vífor și (vechĭ) víhor n., pl. e și urĭ (bg. vihŭr, d. vsl. vihrŭ, vîrtej, ciclon; rut. vihr și vihor). Furtună de ĭarnă. – În Serbia vívor. V. viscol.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jigor[1] sn vz vifor
- Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
vifol sn vz vifor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
viforă sf vz vifor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vihor sn vz vifor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vior sn vz vifor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
viore sf vz vifor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vivor sn vz vifor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vihor s.n. v. vifor.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
vivor s.n. v. vifor.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
víhor, V. vifor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vifor (pop.) s. n., pl. vifore
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vifor (pop.) s. n., pl. vifore
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vifor s. n., pl. vifore
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vifor, -re.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VIFOR s. (MET.) 1. v. viscol. 2. v. furtună.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VIFOR s. (MET.) 1. viforniță, viscol, viscoleală, (pop.) viforeală, (înv. și reg.) spărgău, (prin Ban.) vicodol, (Mold. și Bucov.) vicolitură, (Bucov.) vicolniță, (Transilv.) vocot. (În decembrie a fost un ~ cumplit.) 2. furtună, vijelie, (pop.) vîntoasă, (reg.) vîntoaie, (prin Ban.) vicodol, (prin Bucov.) vîntăraie, (înv.) bură, tempestate, tempestă, (latinism înv.) procelă. (Afară s-a dezlănțuit ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
vifor (-re), s. n. – 1. Furtună, vînt puternic, vijelie. – 2. Boală nedeterminată. – Var. vivor, vihor. Sl. vihrŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 456; Conev 37), cf. bg. vihăr, sb. vihor, mag. vihar. – Der. jivur, s. n. (curent; torent, șuvoi), de la var. vivor (Iordan, BF, IX, 143); vicol, s. n. (furtună, vînt mare), în Mold., var. neclară, dar care depinde evident de cuvintele anterioare; viscol, s. n. (furtună, vînt cu zăpadă); viforatic, adj. (furtunos, vijelios); viforî (var. vifori, vivorî), vb. (a fi vifor); viforniță (var. vivorniță), s. f. (vijelie, vîntoasă); viforos, adj. (vertiginos, vijelios; năvalnic); viscoli, vb. (a bate vînt cu ninsoare); viscolitură, s. f. (vînt cu zăpadă); viscolos, adj. (furtunos). Der. propuse pînă acum pentru viscol nu par suficiente (din mag. *veskölni, în loc de veszködni „a fi agitat”, după Scriban, Arhiva, XXX, 286; din mag. viszkol- „a împinge”, după Drăganu, Dacor., V, 377).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N30) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
vifor, viforesubstantiv neutru
- 1. Vânt puternic, furtună mare (cu ninsoare). DEX '09 MDA2 DLRLC NODEX
- Iată-l în lungul anilor de concentrare, putrezind cu plutonul lui sub aceleași ploi, bătut de aceleași vifore. CAMILAR, N. I 31. DLRLC
- Noaptea căzuse deplină; iar viforul parcă slăbea și zăpada cădea mai deasă. SADOVEANU, O. VII 365. DLRLC
- Viforul șuera, gemea și urla în răstimpuri cu glas acum de frunze spulberate, acum de codri zbuciumați. HOGAȘ, M. N. 175. DLRLC
- Au îndurat sărăcie și batjocură... au trecut printr-un vifor de nemulțămiri. SADOVEANU, la CADE. DLRLC
- Ei scot din a lor arcuri un vifor de săgeți. ALECSANDRI, O. 216. DLRLC
-
- 2. Vârtej (de apă). MDA2sinonime: vârtej
- 4. Volbură. MDA2
- 5. Vârtej (de vânt). MDA2sinonime: vârtej
- 6. Cu cea mai mare iuțeală. MDA2
- 7. (Mai ales în descântece) Duh rău despre care se crede că pricinuiește anumite afecțiuni manifestate mai ales prin dureri (puternice) de dinți sau de măsele. MDA2sinonime: viforoaică viforoaie
- 8. Nume generic dat unor afecțiuni manifestate mai ales prin dureri (puternice) de dinți sau de măsele. MDA2
etimologie:
- vihrŭ, вихоръ (<вихъръ) DEX '09 MDA2 NODEX
- vihor DEX '09