10 definiții pentru vierit

Explicative DEX

VIERIT s. n. (Rar) Ocupația vierului1; viticultură. [Pr.: vi-e-] – Vier1 + suf. -it.

VIERIT s. n. (Rar) Ocupația vierului1; viticultură. [Pr.: vi-e-] – Vier1 + suf. -it.

vierit1 sns [At: CIHAC, I, 313 / P: vi-e~ / E: vier1 + -it] 1 Ocupația vierului1 (3) Si: (rar) vierie (1). 2 (Asr) Viticultură (1).

vierit2 sns [At: DDRF / E: vieri] (Pop) Împerechere a scroafei cu vierul2 în vederea reproducerii.

vierit s.n. Ocupația vierului (de îngrijire și de păzire a viei); viticultură. • sil. vi-e-. /vier1 + -it.

VIERIT s. n. Îndeletnicirea, ocupația vierului. – Pronunțat: vi-e-.

VIERIT n. Ocupația de vier. /vier + suf. ~it

vierít n., pl. urĭ. Vĭața de vier: a trăi cu vieritu, din vierit.

Ortografice DOOM

vierit (rar) (desp. vi-e-) s. n.

vierit (rar) (vi-e-) s. n.

vierit s. n. (sil. vi-e-)

Intrare: vierit
  • silabație: vi-e-rit info
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vierit
  • vieritul
  • vieritu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • vierit
  • vieritului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vieritsubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.