VERNIER, verniere, s. n. Scară gradată suplimentară trasată pe rigleta sau pe cursorul unor instrumente și aparate de măsură, pentru a mări precizia de măsurare a acestora. [Pr.: -ni-er] – Din fr. vernier.

vernier sn [At: CULIANU, C. 5 / P: ~ni-er / V: (înv) ~iu / Pl: ~e / E: fr vernier] (Teh) Scară gradată suplimentar trasată pe rigleta ori pe cursorul unor instrumente sau aparate de măsură, care permite citirea unor fracțiuni din scara principală, mărind precizia de măsurare.

vernier s.n. (tehn.) Scară gradată suplimentară, trasată pe rigleta sau cursorul unor instrumente sau aparate de măsură, care permite citirea unor fracțiuni de diviziuni din scala principală; nonius. • sil. -ni-er. pl. -e. /<fr. vernier.

VERNIER, verniere, s. n. Scară gradată suplimentară trasată pe rigletă sau pe cursorul unor instrumente și aparate de măsură, spre a mari precizia de măsurare a acestora. [Pr.: -ni-er] – Din fr. vernier.

VERNIER, verniere, s. n. Dispozitiv al unor instrumente de măsură, constituit dintr-o rigletă pe care sînt trasate diviziuni mai dese decît ale scării principale, astfel încît să permită citirea unor fracțiuni de diviziune din scara principală. – Pronunțat: -ni-er.

VERNIER s.n. Dispozitiv al unor instrumente de măsură care permite citirea unor fracțiuni din scara principală; nonius. [Pron. -ni-er. / < fr. vernier].

VERNIER s. n. scară gradată suplimentară trasată pe cursorul unor instrumente sau aparate de măsură, care permite citirea unor fracțiuni de diviziuni din scala principală; nonius. (< fr. vernier)

vernieriu sn vz vernier

vernier (desp. -ni-er) s. n., pl. verniere

vernier (-ni-er) s. n., pl. verniere

vernier s. n. (sil. -ni-er), pl. verniere

vernier, pl. verniere

VERNIER s. (TEHN., FIZ.) nonius.