VADEMECUM, vademecumuri, s. n. Carte (manual, îndreptar, repertoriu etc.) care servește drept ghid într-o călătorie, într-o disciplină științifică etc. – Din lat. vade mecum, fr. vade-mecum.^[1] corectat(ă)

vademecum sn [At: HELIADE, D. J. 82/6 / S și: (după fr) vade-mecum / Pl: ? / E: fr vade-mecum, lat vade mecum, ger Vademekum] 1 Carte (manual, repertoriu, ghid etc.) care cuprinde noțiunile de bază pentru orientarea într-un anumit domeniu de cunoștințe (și care se poartă cu sine). 2 (Sst; sens etimologic) Obiect care se poartă în mod obișnuit cu sine.

vademecum s.n. Carte, lucrare (manual, repertoriu, dicționar etc.) care servește drept ghid turistic sau care cuprinde noțiunile de bază pentru orientarea într-un anumit domeniu de cunoștințe (și care se poartă cu sine pentru a fi consultată în orice moment). • scris și vade-mecum. /<lat. vade mecum „vino cu mine”, fr. vade-mecum, germ. Vademekum.

VADEMECUM s. n. Carte (ghid, manual, repertoriu etc.) pe care o poartă cineva cu sine ca să o consulte în diverse împrejurări. – Din lat. vade mecum, fr. vade-mecum.

VADEMECUM s.n. Lucrare, carte care servește drept ghid turistic sau care cuprinde noțiunile de bază ale unei discipline. [Cf. fr. vade-mecum < lat. vade – mergi, mecum – cu mine].

VADEMECUM s. n. carte care servește drept ghid turistic sau care cuprinde noțiunile de bază ale unei discipline. (< lat. vademecum, fr. vade mecum)

vade-mecum n. 1. tot ce se poartă de obiceiu cu sine; 2. carte de cunoștințe uzuale și indispensabile, ce se poate purta cu sine.

*vade-mécum n. fără pl. (lat. vade mecum, haĭ cu mine). Memorator, cărticică rezumatoare portativă: un vade mecum ingineresc.

vademecum (livr.) s. n., pl. vademecumuri

vademecum (livr.) s. n. pl. vademecumuri

vademecum s. n.

VADEMECUM s. v. călăuză, ghid, îndreptar, îndrumar, îndrumător.

vademecum s. v. CĂLĂUZĂ. GHID. ÎNDREPTAR. ÎNDRUMAR. ÎNDRUMĂTOR.