10 definiții pentru vădit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VĂDÍT, -Ă, vădiți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care este limpede, clar, evident. – V. vădi.

VĂDÍT, -Ă, vădiți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care este limpede, clar, evident. – V. vădi.

vădit1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 14v /31 / Pl: ? / E: vădi] (Îvr) 1 Punere în evidență. 2 Manifestare.

vădit2, ~ă [At: AETHIOPICA, 31r/23 / V: (înv) vedit / Pl: ~iți, ~e / E: vădi] 1 a (Înv; d. oameni) Care este demascat (3). 2 a (Înv; d. oameni) Ale cărui fapte au fost dezvăluite. 3 a (Înv; d. oameni) A cărui vinovăție a fost dovedită (cu probe). 4 a Ușor de observat. 5 a Ușor de înțeles Si: clar (12), limpede, lămurit. 6 a Care se impune conștiinței cu o certitudine absolută Si: evident (2), manifest, indiscutabil, (înv) vegheat2 (5). 7 av În mod cert. 8 av În mod ostentativ 9-10 av, a (În mod) vizibil (1).

VĂDÍT, -Ă, vădiți, -te, adj. Care este limpede, evident, dat pe față, dovedit. Craiul voia pace cu padișahul, și nu se cădea ca un sfetnic, față de toată lumea, să facă un legămînt prea vădit. SADOVEANU, O. VII 97. Cu vădită nemulțumire, oaspete meu își luă rămas bun. C. PETRESCU, S. 177. Influența mediului imediat înconjurător asupra artistului e prea vădită. GHEREA, ST. CR. II 20. ♦ (Adverbial) În mod clar, lămurit. Pe mine reclama m-a interesat întotdeauna, încearcă Oanță să-i explice, vădit încurcat. SAHIA, N. 104. Vădit jicnită de aluzia mea, Magda se dusese. HOGAȘ, M. N. 31. Trăsura cea fină și amară dimprejurul gurii lui se adînci vădit. EMINESCU, N. 71.

VĂDÍT1, vădită (vădiți, vădite) Care se vede dintr-o dată; care se observă la prima vedere; evident. /v. a (se) vădi

VĂDÍT2 adv. Cu claritate; limpede. /v. a (se) vădi

vădít, -ă adj. din vedit, d. a se vedĭ. V. vedesc). Evident, învederat: lucru vădit. Adv. Vădit că e așa!


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VĂDÍT adj. 1. v. categoric. 2. v. clar. 3. v. evident. 4. v. indiscutabil. 5. v. notoriu. 6. v. fățiș.

VĂDIT adj. 1. categoric, cert, evident, incontestabil, indiscutabil, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, sigur, (livr.) indubitabil, peremptoriu. (A manifestat o superioritate ~.) 2. clar, evident, flagrant, incontestabil, izbitor, învederat, limpede, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, pregnant, vizibil, (livr.) manifest, (fig.) marcat. (Semne ~ de boală.) 3. apreciabil, categoric, considerabil, evident, important, însemnat, mare, sensibil, simțitor. (O ameliorare ~ a stării bolnavului.) 4. categoric, evident, flagrant, indiscutabil, izbitor. (Un adevăr ~.) 5. evident, învederat, notoriu, patent, (fig.) patentat. (O hoție ~.) 6. declarat, deschis, fățiș, mărturisit, recunoscut, (livr.) manifest. (Dușman ~ al războiului.)

Intrare: vădit
vădit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vădit
  • văditul
  • văditu‑
  • vădi
  • vădita
plural
  • vădiți
  • vădiții
  • vădite
  • văditele
genitiv-dativ singular
  • vădit
  • văditului
  • vădite
  • văditei
plural
  • vădiți
  • vădiților
  • vădite
  • văditelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vădit

  • 1. adesea adverbial Care este limpede.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: clar dovedit evident limpede 6 exemple
    exemple
    • Craiul voia pace cu padișahul, și nu se cădea ca un sfetnic, față de toată lumea, să facă un legămînt prea vădit. SADOVEANU, O. VII 97.
      surse: DLRLC
    • Cu vădită nemulțumire, oaspete meu își luă rămas bun. C. PETRESCU, S. 177.
      surse: DLRLC
    • Influența mediului imediat înconjurător asupra artistului e prea vădită. GHEREA, ST. CR. II 20.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial În mod clar, lămurit. Pe mine reclama m-a interesat întotdeauna, încearcă Oanță să-i explice, vădit încurcat. SAHIA, N. 104.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Vădit jicnită de aluzia mea, Magda se dusese. HOGAȘ, M. N. 31.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Trăsura cea fină și amară dimprejurul gurii lui se adînci vădit. EMINESCU, N. 71.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi vădi
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX