10 definiții pentru urzit (urzire)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
URZIT s. n. Urzire. – V. urzi.
urzit1 sn [At: CORESI, PS. 38/1 / V: (înv) ursit, (reg) or~ / Pl: (rar) ~uri, (înv) ~e / E: urzi1] 1 Urzire (1). 2 (Înv; îe) A umbla de-a ~ele A umbla de colo până colo. 3 (Înv) Întemeiere. 4 (Înv; ccr) Temelie. 5 (Mol) Formarea bobului la plante, legarea rodului. 6 (Mol; îe) A fi în ~ A fi în perioada formării bobului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
urzit2, ~ă a [At: DDRF / Pl: ~iți, ~e / E: urzi1] 1 (D. pânză) Care este urzit (1). 2 Care este început. 3 (Buc; îe) A fi (cineva) (abia) ~ A fi foarte slab. 4 Care s-a înfiripat. 5 Care s-a creat. 6 (Mol; d. plante) Cărora li s-a ivit bobul. 7 (Mol; d. semințe) Care abia a apărut. 8 (D. fructe) Crud (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
URZIT s. n. Urzire. – v. urzi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
URZIT s. n. Acțiunea de a urzi; urzire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
urzít n., pl. e. Cor. Întemeĭere, temelie. Azĭ (pl. urĭ). Urzire.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ursit2 sn vz urzit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
urzit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
urzit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
urzit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
urzitsubstantiv neutru
- 1. Urzire. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: urzire
etimologie:
- urzi DEX '09