11 definiții pentru urzicuță

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URZICUȚĂ, urzicuțe, s. f. Diminutiv al lui urzică.Urzică + suf. -uță.

URZICUȚĂ, urzicuțe, s. f. Diminutiv al lui urzică.Urzică + suf. -uță.

urzicuță sf [At: ȘINCAI, ap. DR. V, 562 / Pl: ~țe / E: urzică + -uță] 1-8 (Bot; șhp) Urzică (1-4) (mică). 9 (Bot) Verbină (Verbena hybrida, chamaedryfolia). 10 Plantă erbacee din familia labiatelor, cu frunzele verde-gălbui, purpuriu închis sau roșii, cu flori albe sau purpurii, dispuse în spic, cultivată ca plantă ornamentală Si: mireasă, (reg) urzică (26) (Coleus blumei). 11 (Bot; reg) Teișor (Kerria japonica). 12 (Mol; art.) Numele unei hore. 13 (Mol; art.) Melodia după care se dansează urzicuța (12).

URZICUȚĂ, urzicuțe, s. f. Diminutiv al lui urzică (1). Frunză verde urzicuță, Puicuță, puicuță, Cine ne-a-ntîlnit pe noi, Sărut ochii amîndoi. ȘEZ. VIII 30.

urzicúță f., pl. e (dim. d. urzică). Un fel de verbină (verbena [chamaedryfolia incisa ș. a.]).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

urzicuță s. f., g.-d. art. urzicuței; pl. urzicuțe

urzicuță s. f., g.-d. art. urzicuței; pl. urzicuțe

urzicuță s. f., g.-d. art. urzicuței; pl. urzicuțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

URZICUȚĂ s. (BOT.) 1. urzicea. 2. (Verbena) verbină, (franțuzism) vervenă.

URZICUȚĂ s. (BOT.) 1. urzicea. 2. (Verbena) verbină, (franțuzism) vervenă.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

COLEUS Lour., URZICUȚĂ, MIREASĂ, fam. Labiatae. Gen originar din, Africa și Asia tropicală, cca 120 specii, vivace, în sere și interioare, anuale în cultura de cîmp, în zonele temperate. Tulpina (cca 15-80 cm înălțime) erectă sau pendentă, împreună cu ramificațiile în 4 muchii. Frunze opuse, mari, cordiforme, cu margine dințată, adînc-ondulate sau plane, cu un colorit deosebit, roșu, galben, brun, verde, unicolore, panașate. Flori mici, nesemnificative, dispuse în spice terminale, erecte sau raceme, albe, albastre, purpurii, mov.

VERBENA L., URZICUȚĂ, VERBENA, fam. Verbenaceae. Gen originar din America tropicală și subtropicală, cca 195 specii, erbacee, anuale sau vivace, semiarbuști și arbuști, tulpină repent-ascendentă, frunze opuse, penat-fidate, cîte 3 în buchet. Flori mici, roșietice, dispuse în spice scurte, pauciflore, lungi, umbeliforme, terminale, caliciul cu 5 dinți, însoțit de o bractee liniară, subulată sau cilindrică, cu 5 lobi crestați, la vîrf îndepărtați, gîtul limbului prevăzut cu un inel de peri, 4 stamine în 2 perechi, ovar cu 4 loji, fiecare cu un ovul. Fruct uscat.

Intrare: urzicuță
urzicuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urzicuță
  • urzicuța
plural
  • urzicuțe
  • urzicuțele
genitiv-dativ singular
  • urzicuțe
  • urzicuței
plural
  • urzicuțe
  • urzicuțelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

urzicuță, urzicuțesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui urzică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Frunză verde urzicuță, Puicuță, puicuță, Cine ne-a-ntîlnit pe noi, Sărut ochii amîndoi. ȘEZ. VIII 30. DLRLC
etimologie:
  • Urzică + sufix -uță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.