URTICARIE, urticarii, s. f. Erupție cutanată, constituită din papule izolate ori confluente, însoțită de prurit. ♦ P. gener. (Pop.) Eczemă. [Var.: urticare s. f.] – Din fr. urticaire.

urticarie sf [At: ALEXI, W. / V: (înv) urticare / Pl: ~ii / E: fr urticaire, it urticaria] Dermatoză, de obicei de natură alergică, însoțită de mâncărime și caracterizată prin erupția unor bășicuțe roșii sau albe, de scurtă durată, dar recidivante Vz blândă, spuză, spuzeală, spuzitură.

*URTICARIE sf. 🩺 Erupție caracterizată prin apariția unor bășicuțe însoțite de mîncărime, ca acelea produse de urzică [fr. urticaire].

URTICARIE, urticarii, s. f. Boală care se manifestă prin apariția pe piele a unor bășicute de culoare roșie, însoțite de mâncărime. ♦ P. gener. (Pop.) Eczemă. [Var.: urticare s. f.] – Din fr. urticaire.

URTICARIE s. f. Spuzeală sub forma unor bășicuțe de culoare roșie care apar pe piele, însoțite de o mîncărime puternică (și provenind de obicei dintr-o intoxicație) (v. blîndă); p. ext. nume dat impropriu eczemelor. Cazuri de urticarie asociate cu migrena. PARHON, O. A. I 255.

URTICARIE s.f. Boală alergică, manifestată prin erupția pe piele a unor bășicuțe însoțite de mîncărime. ♦ (P. ext.) Eczemă. [Gen. -iei, var. urticare s.f. / < fr. urticaire, cf. lat. urtica – urzică].

URTICARIE s. f. boală alergică prin erupția pe piele a unor bășicuțe însoțite de mâncărime. (< fr. urticaire)

URTICARIE f. Erupție de natură alergică, sub formă de bășici roșii sau albe, care produc mâncărime. [G.-D. urticariei; Sil. -ri-e] /<fr. urticaire

urticarie f. Med. blândă.

*urticárie f. (d. lat. urtica, urzică). Med. Blîndă, bubulițe roșiĭ micĭ și multe care apar pe pele și cauzează o mare mîncărime.

urticare sf vz urticarie

URTICARE s.f. v. urticarie.

urticarie (desp. -ri-e) s. f., art. urticaria (desp. -ri-a), g.-d. art. urticariei; pl. urticarii, art. urticariile (desp. -ri-i-)

urticarie (-ri-e) s. f., art. urticaria (-ri-a), g.-d. art. urticariei; pl. urticarii, art. urticariile (-ri-i-)

urticarie s. f. (sil. -ri-e), art. urticaria (sil. -ri-a), g.-d. art. urticariei; pl. urticarii, art. urticariile (sil. -ri-i-)

urticarie

urticarie, -riei gen. a.

URTICARIE s. (MED.) (pop.) blândă. (~ pe piele.)

URTICARIE s. (MED.) (pop.) blîndă. (~ pe piele.)