UNICÓRN, -Ă, unicorni, -e, adj. (Zool.) Care are numai un corn. ♦ (Substantivat, m.; în basme) Inorog. – Din fr. unicorne.

unicorn, ~ă [At: (cca 1660) ap. TAMAS, ET. WB. / V: (înv) ~iș, ~uș sm / Pl: ~i, ~e / E: lat unicornus, fr unicorne, it unicorno] 1 sm, (rar) sf Animal fabulos, imaginat sub forma unui cal cu un corn în frunte Si: inorog, (liv) licorn. 2 a (Zlg) Care are un singur corn. 3 sm (Rar) Rinocer cu un corn Si: rinocer indian (Rhinoceros unicornis).

UNICÓRN, -Ă, unicorni, -e, adj. (Zool.) Care are numai un corn. – Din fr. unicorne.

UNICÓRN, -Ă, unicorni, -e, adj. (Zool.) Care are numai un singur corn. ♦ (Substantivat, m., în basme) Inorog.

UNICÓRN, -Ă adj. (Zool.) Care are un singur corn. ♦ (s.m.) Animal fabulos, cu corp de cal și un corn în frunte; inorog. [Cf. fr. unicorne].

UNICÓRN, -Ă adj. 1. cu un singur corn. ◊ (s. m.) animal fabulos, cu corp de cal și un corn în frunte; inorog. 2. care nu are dezvoltat decât unul din cele două coarne uterine. (< fr. unicorne)

unicorn m. rinocer cu un corn.

*unicórn, -ă adj. (lat. unicornis. V. bicorn). Care are un singur corn: rinocer unicorn. V. inorog.

!unicorn adj. m., s. m., pl. unicorni; f. unicornă, pl. unicorne

unicorn adj. m., pl. unicorni; f. unicornă, pl. unicorne

unicórn adj. m., pl. unicórni; f. sg. unicórnă, pl. unicórne

uni² [u pron. fr. ü] adj. invar. (stofe ~)

uni¹ (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. unesc, 3 sg. unește, imperf. 1 uneam; conj. prez. 1 sg. să unesc, 3 să unească

UNICÓRN s. v. inorog.

UNICORN s. inorog, licorn. (~ este un animal fabulos.)

UNI- „unic, singular, solitar”. ◊ L. unus „unu” > fr. uni-, it. id., engl. id., germ. id. > rom. uni-. □ ~caul (v. -caul), adj., cu o singură tulpină; ~color (v. -color), adj., care are o singură culoare; ~corn (v. -corn), adj., 1. Care are un singur corn. 2. Care nu are dezvoltat decît unul din cele două coarne uterine; ~cuspid (v. -cuspid), adj., (despre dinți) cu un singur vîrf; ~fer (v. -fer), adj., care înflorește și fructifică o singură dată pe an; ~flor (v. -flor), adj., cu o singură floare; ~par (v. -par), adj., s. f. pl., 1. adj., Care a născut un singur pui sau copil. 2. s. f. pl., adj., (Mamifere) care nasc un singur pui; ~petal (v. -petal), adj., cu o singură petală; ~silab (v. -silab), adj., monosilab*; ~valent (v. -valent), adj., (despre cromozomi) care, în cursul meiozei, nu formează bivalenți; ~valv (v. -valv), adj., cu cochilia formată dintr-o singură valvă; ~voc (v. -voc), adj., 1. (Despre cuvinte sau expresii) Care are un singur sens. 2. (Despre elementele unei mulțimi) Care corespunde unui singur element din altă mulțime; ~vor (v. -vor), adj., cu un singur fel de nutriție.