13 definiții pentru umbeliferă ombeliferă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UMBELIFÉRĂ, umbelifere, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee dicotiledonate, ale căror flori sunt dispuse în umbele; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. ◊ (Adjectival) Plantă umbeliferă. – Din fr. ombellifère.

UMBELIFÉRĂ, umbelifere, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee dicotiledonate, ale căror flori sunt dispuse în umbele; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. ◊ (Adjectival) Plantă umbeliferă. – După fr. ombellifère.

UMBELIFÉRĂ, umbelifere, s. f. (La pl.) Familie de plante dicotiledonate, ale căror flori sînt dispuse în umbelă; (la sg.) plantă din această familie. – Variantă: ombeliféră s. f.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

umbeliféră s. f., g.-d. art. umbeliférei; pl. umbelifére

UMBELIFÉRĂ ~e f. 1) la pl. Familie de plante erbacee cu flori grupate în formă de umbele (reprezentanți: mărarul, pătrunjelul, morcovul, leușteanul, cucuta etc.). 2) Plantă din această familie. /<fr. ombelliferes

OMBELIFÉRĂ s. f. v. umbeliferă.

OMBELIFÉRE s.f.pl. v. umbelifere.

UMBELIFÉRE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate cu flori dispuse în umbele; (la sg.) plantă din această familie. [Sg. umbeliferă, var. ombelifere s.f.pl. / cf. fr. ombellifères < lat. umbella – umbrelă, ferre – a purta].

UMBELIFÉRE s. f. pl. familie de plante erbacee dicotiledonate cu flori dispuse în umbele. (< fr. ombellifères)

umbelifere n. pl. familie de plante caracterizate prin florile dispuse în umbele.

*umbelifér, -ă adj. (d. umbela și -fer din fructi-fer). Bot. Care are florile în umbelă. F. pl. O familie care are florile așezate în umbrelă, ca: măraru, pătrunjelu, amisonu, baraboĭu, coriandru, alunelele, pucĭoacna, cucuta ș. a.

umbeliféră s. f., pl. umbelifére


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

UMBELI- „umbelă, tip de inflorescență”. ◊ L. umbella „umbrelă” > engl. umbelli-, germ. id., it. id. > rom. umbeli-.~fere (v. -fer), s. f. pl., familie de plante erbacee, dicotiledonate, ale căror flori sînt dispuse în umbele; ~flor (v. -flor), adj., cu flori la care pedunculii pornesc toți din același punct; ~form (v. -form), adj., în formă de umbrelă.

Intrare: umbeliferă
umbeliferă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • umbelife
  • umbelifera
plural
  • umbelifere
  • umbeliferele
genitiv-dativ singular
  • umbelifere
  • umbeliferei
plural
  • umbelifere
  • umbeliferelor
vocativ singular
plural
ombeliferă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ombelife
  • ombelifera
plural
  • ombelifere
  • ombeliferele
genitiv-dativ singular
  • ombelifere
  • ombeliferei
plural
  • ombelifere
  • ombeliferelor
vocativ singular
plural

umbeliferă ombeliferă

  • 1. (la) plural Familie de plante erbacee dicotiledonate, ale căror flori sunt dispuse în umbele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN DETS
  • 2. (la) singular Plantă care face parte din această familie.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: