opțiuni
  • info

8 definiții pentru ulițar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ulițar, ~ă smf, a [At: DDRF / Pl: ~i / E: ulița + -ar] (Reg) 1-2 Ulițarnic (1-2).

ULIȚAR, ulițari, s. m. Haimana, pierde-vară. Eu în cap cum să nu-ți sar, Dacă ești un ulițar. MARIAN, S. 4.

ULIȚAR, ulițari, s. m. Haimana, pierde-vară. – Din uliță + suf. -ar.

ulițár(nic), -ă adj. (d. uliță). Fam. Căruĭa-ĭ place să stea mult pe uliță: copil ulițarnic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ulițarnic (reg., fam.) adj. m., s. m., pl. ulițarnici; adj. f., s. f. ulițarnică, pl. ulițarnice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ULIȚAR s. v. derbedeu, golan, haimana, vagabond.

ulițar s. v. DERBEDEU. GOLAN. HAIMANA. VAGABOND.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ulițar, ulițari s. m. vagabond

Intrare: ulițar
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ulițar
  • ulițarul
  • ulițaru‑
plural
  • ulițari
  • ulițarii
genitiv-dativ singular
  • ulițar
  • ulițarului
plural
  • ulițari
  • ulițarilor
vocativ singular
  • ulițarule
  • ulițare
plural
  • ulițarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ulițar, ulițarisubstantiv masculin

etimologie:
  • uliță + sufix -ar. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.