13 definiții pentru ucrainean (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UCRAINEÁN, -Ă, ucraineni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Ucrainei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Ucrainei sau ucrainenilor (2), referitor la Ucraina ori la ucraineni. ♦ (Substantivat, f.) Limbă (de origine slavă) vorbită de ucraineni (1). [Pr.: -cra-i-] – Ucraina (n. pr.) + suf. -ean.

ucrainean, ~ă [At: CADE / P: ~crai-nean / V: -nian (P: ~ni-an) / Pl: ~eni, ~ene / E: Ucraina + -ean] 1-4 smf a (Persoană) care face parte din populația de bază a Ucrainei (sau este originară din Ucraina). 5 smp Populația care locuiește în Ucraina. 6-7 a Care aparține Ucrainei sau ucrainenilor (5). 8-9 a Referitor la Ucraina sau la ucraineni (5). 10 a Care provine din Ucraina. 11 sfa Limba vorbită de ucraineni.

UCRAINEÁN, -Ă, ucraineni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Ucrainei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Ucrainei sau populației ei, privitor la Ucraina sau la populația ei. ♦ (Substantivat, f.) Limbă (de origine slavă) vorbită de ucraineni (1). [Pr.: -cra-i-] – Ucraina (n. pr.) + suf. -ean.

UCRAINEÁN2, -Ă, ucraineni, -e, s. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a R.S.S. Ucraina sau care este originară de acolo. – Pronunțat: -cra-i-.

UCRAINEÁN, -Ă CRAI-NEAN/ adj., s. m. f. (locuitor) din Ucraina. ◊ (s. f.) limbă slavă, cu numeroase dialecte, vorbită de ucraineni. (< fr. ukrainien)

UCRAINEÁN1 ~éni m. Persoană care face parte din populația de bază a Ucrainei sau este originară din Ucraina. /Ucraina n. pr. + suf. ~ean

ucrainian, ~ă smf, a vz ucrainean


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ucraineán (u-crai-nean) adj. m., s. m., pl. ucrainéni; adj. f., s. f. ucrainéană, pl. ucrainéne

ucraineán s. m., adj. m. (sil. -crai-nean), pl. ucrainéni; f. sg. ucraineánă, g.-d. art. ucrainénei, pl. ucrainéne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UCRAINEÁN s., adj. 1. s. rutean, (Mold. și Bucov.) rusnac. 2. adj. rutean, rutenesc, (înv.) malorosian, malorosienesc.

UCRAINEAN s., adj. 1. s. rutean, (Mold. și Bucov.) rusnac. 2. adj. rutean, (înv.) malorosian, malorosienesc.

Intrare: ucrainean (s.m.)
  • silabație: u-crai-nean info
substantiv masculin (M20)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ucrainean
  • ucraineanul
  • ucraineanu‑
plural
  • ucraineni
  • ucrainenii
genitiv-dativ singular
  • ucrainean
  • ucraineanului
plural
  • ucraineni
  • ucrainenilor
vocativ singular
  • ucraineanule
  • ucrainene
plural
  • ucrainenilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ucrainean, ucraineană ucraineană

etimologie: