opțiuni
  • info

13 definiții pentru u (literă)

din care

Explicative DEX

U1, u, s. m. 1. A douăzeci și șasea literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă (vocală închisă, rotunjită, din seria posterioară). [Pl. și: (1, n.) u-uri]

u1 smi 1 A douăzeci și patra (după reintroducerea literei â a douăzeci și cincea) literă a alfabetului limbii române. 2 Sunetul corespunzător literei u1 (1) (vocală rotunjită închisă din seria posterioară).

U1 s. m. invar. A douăzeci și șasea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală închisă2 (8), rotunjită (2), din seria posterioară).

U1 s. m. invar. A douăzeci și patra literă a alfabetului și sunetul corespunzător; este o vocală labială posterioară închisă.

U1 s. m. invar. A douăzeci și patra[1] literă a alfabetului și sunetul corespunzător.

  1. Numerotarea din DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”). — gall

U m. a 21-a literă a alfabetului.

u m. A doŭă-zecĭ și una literă a alfabetuluĭ latin și ultima dintre vocale. În limba latină el era reprezentat pin v, care se pronunța totdeauna u (vinum se pronunța ŭinum). Cînd e scurt, Ruteniĭ și Poloniĭ îl confundă cu v și zic luvat îld. luat (luŭat).

Ortografice DOOM

u1 (literă[1]; sunet[2]) s. m. / s. n., pl. m. u / n. u-uri

  1. u se pronunță [ü] în unele împrumuturi din franceză: uni etc. Pentru valorile literei u v. Valorile literelor și ale combinațiilor de litere. — Anonim
  2. În unele anglicisme, [u] este scris w. — Anonim

u1 (literă) s. m. / s. n., pl. u / u-uri

u2 (sunet) s. m., pl. u

U, u s. m. invar.

U (pr. u)

Enciclopedice

U s. m. invar. 1. A douăzeci și șasea literă a alfabetului limbii române; sunetul notat cu această literă (vocală închisă, rotunjită, posterioară). 2. Simbol chimic pentru uraniu.

Intrare: u (literă)
substantiv masculin (M999)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • u
 —
plural
  • u
 —
genitiv-dativ singular — —
plural — —
vocativ singular —
plural —
u1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • u
  • u-ul
  • u-u‑
plural
  • u-uri
  • u-urile
genitiv-dativ singular
  • u
  • u-ului
plural
  • u-uri
  • u-urilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

u, usubstantiv masculin invariabil
u, u-urisubstantiv neutru

substantiv masculin invariabil
  • 1. substantiv neutru A douăzeci și șasea literă a alfabetului limbii române. DEX '09 DE
    • diferențiere A douăzeci și patra literă a alfabetului. DLRLC
    • comentariu Numerotarea din DLRLC și DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”).
  • 2. Sunet notat cu această literă (vocală închisă, rotunjită, din seria posterioară). DEX '09 DLRLC DE
  • 3. (Sub forma U) Simbol chimic pentru uraniu. DE

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „u” (20 clipuri)