15 definiții pentru tămâioară

Explicative DEX

TĂMÂIOARĂ, tămăioare, s. f. Numele a două plante erbacee din familia violaceelor: a) plantă mică cu flori mari ale căror petale sunt împestrițate cu pete purpurii (Viola jooi); b) toporaș. – Tămâie + suf. -ioară.

tămâioară sf [At: CONV. LIT. XXIII, 1055 / V: (reg) ~ior sm / Pl: ~re / E: tămâie + -oară] 1 (Reg) Mică plantă erbacee, din familia violaceelor, cu flori mari, ale căror petale trandafirii sunt împestrițate cu pete purpurii Si: micșunea, viorea (Viola jooi). 2 (Bot; reg) Toporaș (Viola odorata). 3 (Bot; reg; lpl) Viorele (Viola mirabilis). 4 (Bot; reg) Viorea-nemirositoare Si: micșunea, toporaș (10) (Viola hirta). 5 (Bot; reg; șîc ~-sălbatică) Trei-frați-pătați (Viola tricolor). 6 (Bot; reg; lpl) Colțunii-popii (Viola silvestris). 7 (Bot; reg) Tămâiță (5) (Chenopodium ambrosioides). 8 (Bot; reg) Tămâiță (6) (Chenopodium botrys). 9 (Bot; reg) Spanac-porcesc (Chenopodium hybridum). 10 (Bot; reg) Roiniță2 (Melissa officinalis). 11 (Bot; reg) Plituțe (Chrysanthemum cinerariaefolium). 12 (Bot; Ban) Năfurică (Artemisia annua). 13 (Bot; reg) Amăreală (Polygala vulgaris). 14 (Bot; reg; șîc ~-albă) Zmeoaie (Libanotis montana). 15 (Bot; reg; îc) ~-de-câmp Dumbeț (Teucrium chamaedrys). 16-17 (Bot; reg) (Viță cu) struguri cu gust și miros plăcut, aromat.

TĂMÂIOARĂ, tămâioare, s. f. Numele a două plante erbacee din familia violaceelor: a) plantă mică cu flori mari ale căror petale sunt împestrițate cu pete purpurii (Viola jooi); b) toporaș. – Tămâie + suf. -ioară.

tămâior sm vz tămâioară

TĂMÎIOARĂ, tămîioare, s. f. Numele mai multor plante erbacee din familia violaceelor, fără tulpină, cu frunzele în formă de inimă și cu florile trandafirii (Viola). Pădurea mirosea de te-mbăta: înflorise tămîioara. SANDU-ALDEA, U. P. 65. Mariucă, Marioară, Ce strîngi tu la inimioară? Mărgărit și tămîioară. TEODORESCU, P. P. 324. – Variantă: tămîior, tămîiori (ȘEZ. VIII 126), s. m.

TĂMÎIOR s. m. v. tămîioară.

tămâioare f. pl. Bot. (Oltenia) viorele.

tămîĭoáră f., pl. e (d. tămîĭe). Olt. Viorea.

Ortografice DOOM

tămâioară s. f., g.-d. art. tămâioarei; pl. tămâioare

tămâioară s. f., g.-d. art. tămâioarei; pl. tămâioare

tămâioară s. f., g.-d. art. tămâioarei; pl. tămâioare

Sinonime

TĂMÂIOARĂ s. (BOT.) 1. (Viola jooi) (reg.) micșunea, toporași (pl.), viorea. 2. (Viola hirta) (reg.) toporaș.

TĂMÂIOARĂ s. v. spanac-porcesc, tămâiță, tătăișă, toporaș, violetă, viorea, zmeoaie.

TĂMÎIOARĂ s. (BOT.) 1. (Viola jooi) (reg.) micșunea, toporași (pl.), viorea. 2. (Viola hirta) (reg.) toporaș.

tămîioară s. v. SPANAC-PORCESC. TĂMÎIȚĂ. TĂTĂIȘĂ. TOPORAȘ. VIOLETĂ. VIOREA. ZMEOAIE.

Intrare: tămâioară
tămâioară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tămâioară
  • tămâioara
plural
  • tămâioare
  • tămâioarele
genitiv-dativ singular
  • tămâioare
  • tămâioarei
plural
  • tămâioare
  • tămâioarelor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tămâior
  • tămâiorul
plural
  • tămâiori
  • tămâiorii
genitiv-dativ singular
  • tămâior
  • tămâiorului
plural
  • tămâiori
  • tămâiorilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tămâioară, tămâioaresubstantiv feminin

  • 1. Numele a două plante erbacee din familia violaceelor: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. plantă mică cu flori mari ale căror petale sunt împestrițate cu pete purpurii (Viola jooi). DEX '09 DLRLC
      • format_quote Pădurea mirosea de te-mbăta: înflorise tămîioara. SANDU-ALDEA, U. P. 65. DLRLC
      • format_quote Mariucă, Marioară, Ce strîngi tu la inimioară? Mărgărit și tămîioară. TEODORESCU, P. P. 324. DLRLC
    • 1.2. Toporaș. DEX '09
      sinonime: toporaș
etimologie:
  • Tămâie + -ioară. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „tămâioară” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1