20 de definiții pentru tânjală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÂNJALĂ, tânjeli, s. f. Un fel de proțap care se folosește pentru a prinde a doua pereche de vite în jug, pentru a lega de jug uneltele agricole cu tracțiune animală sau pentru a transporta greutăți mari. ◊ Expr. A se lăsa pe tânjală = a) (despre animale de tracțiune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tânjală); b) (despre oameni) a lucra încet, cu lene; a neglija sau a amâna lucrul. – Et. nec.

TÂNJALĂ, tânjeli, s. f. Un fel de proțap care se folosește pentru a prinde a doua pereche de vite în jug, pentru a lega de jug uneltele agricole cu tracțiune animală sau pentru a transporta greutăți mari. ◊ Expr. A se lăsa pe tânjală = a) (despre animale de tracțiune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tânjală); b) (despre oameni) a lucra încet, cu lene; a neglija sau a amâna lucrul. – Et. nec.

tânja sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~auă, ~jea, ~jea~ / Pl: ~jeli, (reg) ~jele / E: vsl *таѫало cf pn cięźadło] 1 Proțap care se folosește pentru a prinde a doua pereche de vite la jug, pentru a lega de jug uneltele agricole cu tracțiune animală sau pentru a transporta greutăți mari Si: (reg) tânjăl (1), tănjălar (1), tânjăloi, tănjălău, tâșlă. 2 (Pop; d. animale de tracțiune; îe) A se lăsa pe ~ A trage foarte încet (sprijinindu-se pe tânjală (1)). 3 (Pfm; d. oameni; îae) A lucra încet, cu lene. 4 (Pfm; d. oameni; îae) A neglija lucrul. 5 (Pop; îe) A mâna pe ~ A mâna încet. 6 (Reg; îe) A pune umărul la ~ A se pune serios pe muncă. 7 (Reg; dep) Persoană înaltă și slabă. 8 (Reg) Tânjăluță. 9 (Reg) Parte a joagărului cu ajutorul căreia se pune în mișcare jugul cu ferăstrăul Si: (reg) iapă, mâtcă. 10 (Îrg) Unitate de măsură pentru terenuri agricole, echivalentă cu 28 de prăjini.

TÂNJALĂ ~eli f. Proțap (suplimentar) folosit pentru a uni jugul de uneltele agricole sau pentru a înjuga două perechi de boi. ◊ A se lăsa pe ~ a) a trage (cu greu și) foarte încet; b) a lucra încet, cu lene, fără tragere de inimă. [G.-D. tânjelii] /<sl. tenžalo

tânjală f. Mold. al doilea proțap legat de oiște când se înjugă patru boi: n-an pe tânjală CR. a se lăsa pe tânjală, a se da lenei: cată de nu te lăsă pe tânjală Cr. [Slav. *TẼJELI (cf. rus. TĬAJELĬ, tânjală)].

TINJEA[1] s. f. v. tînjală.

  1. Varianta nu este menționată la intrarea principală. — gall

TÎNJALĂ, tînjeli, s. f. Un fel de proțap care se folosește pentru a prinde a doua pereche de vite în jug, pentru a lega de jug uneltele agricole cu tracțiune animală (plugul, grapa, tăvălugul etc.) sau pentru a transporta greutăți mari, pe care le tîrăște după sine. Dar plug, grapă, teleagă, sanie, car, tînjală... nici că se aflau la casa acestui om nesocotit. CREANGĂ, P. 38. Pune-oi boii la tînjală Și-oi scoate gunoiu-afară. SEVASTOS, C. 261. Dragă, hai de mă sărută, Că-ți dau boii de la rudă, Puică, hai ș-a doua oară, Că-ți dau și cei din tînjală. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 78. ◊ Expr. A mîna pe tînjală = a mîna încet. Dacă-i drumețul ros pe la cot... Mîn pe tînjală numai de-un zlot. ALECSANDRI, T. 46. A se lăsa pe tînjală = (despre animale de tracțiune) a trage foarte încet sau de loc (sprijinindu-se pe tînjală); fig. (despre oameni) a slăbi ritmul în muncă, a neglija sau a amîna lucrul. Are grijă... să nu tragă unii boi, iar ceilalți «să se lase pe tînjală», adică să nu tragă de loc. PAMFILE, A. R. 51. S-a lăsat pe tînjală, și în trei ani, el, care era atît de expeditiv în alte daraveri, nu și-a putut trece nici un examen. VLAHUȚĂ, O. A. 455. – Pl. și: tînjele (MARIAN, Î. 537, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 461).

tînjálă f., pl. e (vsl. tenžalo, d. tenžiti, a trage, a tîrî. V. potîng, stejesc, stînjinesc). Prăjina cu care se prelungește proțapu (de care se leagă pintr’o cîrceĭe) cînd vreĭ să’njugĭ maĭ mult de cît doĭ boĭ. Prăjina care, fiind înțepenită’n jug, servește la tîrît o căpiță, o grapă, un tăvăluc, un plug ș. a. Fig. A te lăsa pe tînjală, a te lenevi, a’ncepe să lucrezĭ maĭ alene. V. rudă 2.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tânja (proțap) s. f., g.-d. art. tânjelii; pl. tânjeli (și în: a se lăsa pe tânjală)

tânja s. f., g.-d. art. tânjelii; pl. tânjeli

tânja s. f., g.-d. art. tânjelii; pl. tânjeli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TÂNJA s. v. iapă, oiște, proțap.

TÂNJA s. (TEHN.) (reg.) prigon, tânjel, (Mold.) tânjălău, tânjelar. (~ la car.)

TÎNJA s. (TEHN.) (reg.) prigon, tînjel, (Mold.) tînjălău, tînjelar. (~ la car.)

tînja s. v. IAPĂ. OIȘTE. PROȚAP.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tînjală (-jeli), s. f.1. Oiște de căruță care se adaugă cînd se folosește un alt atelaj sau pereche de boi. – 2. Oiște care unește jugul la povara trasă pe boroană. Sl. tęžalo (Cihac, II, 411; Ivănescu, BF, VI, 104). – Der. tînjelar, s. n. (oiște atașată); tînjeluță, s. f. (furca terminală a oiștei sau oiștea atașată).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se lăsa pe tânjeală[1] expr. a deveni leneș.

  1. corect: tânjală Octavian Mocanu
Intrare: tânjală
tânjală substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tânja
  • tânjala
plural
  • tânjeli
  • tânjelile
genitiv-dativ singular
  • tânjeli
  • tânjelii
plural
  • tânjeli
  • tânjelilor
vocativ singular
plural
tinjeală substantiv feminin
substantiv feminin (F56)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tinjea
  • tinjeala
plural
  • tinjeli
  • tinjelile
genitiv-dativ singular
  • tinjeli
  • tinjelii
plural
  • tinjeli
  • tinjelilor
vocativ singular
plural
tânjauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tânja, tânjelisubstantiv feminin

  • 1. Un fel de proțap care se folosește pentru a prinde a doua pereche de vite în jug, pentru a lega de jug uneltele agricole cu tracțiune animală sau pentru a transporta greutăți mari. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dar plug, grapă, teleagă, sanie, car, tînjală... nici că se aflau la casa acestui om nesocotit. CREANGĂ, P. 38. DLRLC
    • format_quote Pune-oi boii la tînjală Și-oi scoate gunoiu-afară. SEVASTOS, C. 261. DLRLC
    • format_quote Dragă, hai de mă sărută, Că-ți dau boii de la rudă, Puică, hai ș-a doua oară, Că-ți dau și cei din tînjală. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 78. DLRLC
    • chat_bubble A mâna pe tânjală = a mâna încet. DLRC
      • format_quote Dacă-i drumețul ros pe la cot... Mîn pe tînjală numai de-un zlot. ALECSANDRI, T. 46. DLRC
    • chat_bubble A se lăsa pe tânjală = (despre animale de tracțiune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tânjală). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Are grijă... să nu tragă unii boi, iar ceilalți «să se lase pe tînjală», adică să nu tragă de loc. PAMFILE, A. R. 51. DLRLC
    • chat_bubble A se lăsa pe tânjală = (despre oameni) a lucra încet, cu lene; a neglija sau a amâna lucrul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote S-a lăsat pe tînjală, și în trei ani, el, care era atît de expeditiv în alte daraveri, nu și-a putut trece nici un examen. VLAHUȚĂ, O. A. 455. DLRLC
  • comentariu Plural și: tânjele. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.