2 definiții pentru turlăcire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TURLĂCI, turlăcesc, vb. IV. Refl. (Pop. și fam.) A se ameți de băutură; a se chercheli; p. ext. a se zăpăci. – Din turlac.
TURLĂCI, turlăcesc, vb. IV. Refl. (Pop. și fam.) A se ameți de băutură; a se chercheli; p. ext. a se zăpăci. – Din turlac.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
TURLĂCI, turlăcesc, vb. IV. Refl. (Popular) A se ameți de băutură, a se îmbăta; p. ext. a se zăpăci, a se năuci. Ercule își încălzi măseaua și se cam turlăci. ISPIRESCU, U. 33.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: turlăcire
turlăcire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
turlăci, turlăcescverb
- 1. A se ameți de băutură; a se chercheli. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ercule își încălzi măseaua și se cam turlăci. ISPIRESCU, U. 33. DLRLC
-
etimologie:
- turlac DEX '98 DEX '09