16 definiții pentru năuci

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂUCI, năucesc, vb. IV. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni năuc; a (se) prosti, a (se) tâmpi; a (se) ameți, a (se) zăpăci, a (se) buimăci, a (se) ului. [Pr.: nă-u-] – Din năuc.

NĂUCI, năucesc, vb. IV. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni năuc; a (se) prosti, a (se) tâmpi; a (se) ameți, a (se) zăpăci, a (se) buimăci, a (se) ului. [Pr.: nă-u-] – Din năuc.

năuci [At: CONV. LIT. II, 95 / P: nă-u~ / Pzi: ~cesc / E: năuc] 1-2 vtr (A face să devină sau) a deveni năuc (1) Si: a (se) prosti, a (se) tâmpi. 3-4 vtr A (se) ameți. 5-6 vtr A (se) zăpăci. 7-8 vtr A (se) ului. 9 vr A munci mult.

NĂUCI, năucesc, vb. IV. Tranz. A zăpăci (pe cineva), a ameți; a buimăci, a ului. Armele care mi se descarcă aici în groapă, în urechi, mă năucesc și mă înfurie. CAMIL PETRESCU, U. N. 403. Va rîde de acei ce caută să-l năucească cu niște stropituri ridicule. ALECSANDRI, S. 50.

A NĂUCI ~esc tranz. A face să se năucească. [Sil. nă-u-] /Din năuc

A SE NĂUCI mă ~esc intranz. (despre persoane) 1) A deveni năuc; a-și pierde inteligența; a se prosti; a se tâmpi. 2) A deveni buimac; a nu mai ști de sine; a se pierde; a se buimăci; a se zăpăci; a se năuci; a se ului. [Sil. nă-u-] /Din năuc

năucésc v. tr. (d. năuc). Zăpăcesc, înebunesc: l-aŭ năucit în bătăĭ, necazurile l-aŭ năucit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

năuci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năucesc, 3 sg. năucește, imperf. 1 năuceam; conj. prez. 1 sg. să năucesc, 3 să năucească

năuci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năucesc, imperf. 3 sg. năucea; conj. prez. 3 năucească

năuci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năucesc, imperf. 3 sg. năucea; conj. prez. 3 sg. și pl. năucească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NĂUCI vb. v. îndobitoci, prosti, tâmpi.

NĂUCI vb. 1. v. buimăci. 2. v. uimi.

NĂUCI vb. 1. a (se) ameți, a (se) buimăci, a (se) zăpăci, (pop.) a (se) bîigui, a (se) ului, (reg.) a (se) hăbăuci, a (se) uimăci, (Mold., Bucov. și Transilv.) a (se) tehui, (înv.) a (se) cebălui. (Te-ai ~ de tot!) 2. a stupefia, a uimi, a ului. (Vestea aflată l-a ~.)

năuci vb. v. ÎNDOBITOCI. PROSTI. TÎMPI.

Intrare: năuci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • năuci
  • năucire
  • năucit
  • năucitu‑
  • năucind
  • năucindu‑
singular plural
  • năucește
  • năuciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • năucesc
(să)
  • năucesc
  • năuceam
  • năucii
  • năucisem
a II-a (tu)
  • năucești
(să)
  • năucești
  • năuceai
  • năuciși
  • năuciseși
a III-a (el, ea)
  • năucește
(să)
  • năucească
  • năucea
  • năuci
  • năucise
plural I (noi)
  • năucim
(să)
  • năucim
  • năuceam
  • năucirăm
  • năuciserăm
  • năucisem
a II-a (voi)
  • năuciți
(să)
  • năuciți
  • năuceați
  • năucirăți
  • năuciserăți
  • năuciseți
a III-a (ei, ele)
  • năucesc
(să)
  • năucească
  • năuceau
  • năuci
  • năuciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năuci, năucescverb

  • 1. A face să devină sau a deveni năuc; a (se) prosti, a (se) tâmpi; a (se) ameți, a (se) zăpăci, a (se) buimăci, a (se) ului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Armele care mi se descarcă aici în groapă, în urechi, mă năucesc și mă înfurie. CAMIL PETRESCU, U. N. 403. DLRLC
    • format_quote Va rîde de acei ce caută să-l năucească cu niște stropituri ridicule. ALECSANDRI, S. 50. DLRLC
etimologie:
  • năuc DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.