16 definiții pentru turism

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TURÍSM, (2) turisme, s. n. 1. Totalitatea relațiilor și fenomenelor care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului lor de reședință (ca petrecerea vacanței sau concediului de odihnă, participarea la diferite manifestări etc.). 2. Autoturism. – Din fr. tourisme, it. turismo.

turism sn [At: CADE / S și: (înv) ~izm / Pl: (2) ~e / E: fr tourisme] 1 Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distanțe, pentru vizitarea regiunilor pitorești, a localităților, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc. 2 (Imp) Autoturism. 3 Activitate prestatoare de servicii care se ocupă cu organizarea și desfășurarea unor călătorii de agrement și de recreare sau în alte scopuri.

TURÍSM, (2) turisme, s. n. 1. Activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitorești sau interesante dintr-un anumit punct de vedere. 2. Autoturism. – Din fr. tourisme, it. turismo.

TURÍSM, (2) turisme, s. n. 1. Activitate cu caracter sportiv, constînd din parcurgerea, pe jos sau cu un vehicul, a unor regiuni (mai îndepărtate) cu peisaje pitorești sau interesante din punct de vedere științific. Turismul capătă în țara noastră un caracter de masă. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 229, 2/1. 2. Autoturism. Furgonul cu cai înhămați și cele două camioane regimentare și turismele comandanților așteptau loc de încolonare. SADOVEANU, M. C. 104.

TURÍSM s.n. 1. Sport constând din parcurgerea pe jos sau cu un vehicul a unor regiuni pitorești sau interesante din punct de vedere istoric, geografic etc.; drumeție. ♦ Activitate prestatoare de servicii care se ocupă cu organizarea și desfășurarea unor călătorii de agrement și de recreare sau în alte scopuri. 2. Autoturism. [< fr. tourisme, it. turismo].

TURÍSM s. n. 1. sport din parcurgerea pe jos ori cu un vehicul a unor regiuni pitorești sau interesante din punct de vedere istoric, geografic etc.; drumeție ◊ activitate prestatoare de servicii privind organizarea și desfășurarea unor călătorii de agrement și de recreare sau în alte scopuri. 2. autoturism. (< fr. tourisme, it. turismo)

TURÍSM ~e n. 1) Gen de sport, constând în parcurgerea pe jos a unor trasee greu de străbătut, în scop recreativ. 2) Călătorie efectuată pe jos sau cu un vehicul, în scopuri recreative sau cognitive. /<fr. tourisme

turism n. gustul de călătorii: turismul e azi foarte răspândit.

*turízm n. (d. turist). Gustu de a face călătoriĭ de plăcere; turizmu e foarte dezvoltat la Englejĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

turism s. n., (automobile) pl. turisme

turism s. n., (automobile) pl. turisme

turísm s. n., (automobile) pl. turísme

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TURÍSM s. 1. drumeție. (Practică ~ul.) 2. v. autoturism. (~ul are caroseria închisă.)

TURISM s. 1. drumeție. (Practică ~.) 2. autoturism. (~ are caroseria închisă.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ORGANIZAȚIA MONDIALĂ DE TURISM (O.M.T.; în engl.: World Tourism Organisation – W.T.O.), organizație internațională interguvernamentală, creată în 1974, cu sediul la Madrid (Spania), în scopul coordonării activității organizațiilor naționale de turism, îmbunătățirii călătoriilor turistice în și între statele membre. Are 139 de state și teritorii autonome (2001) și peste 350 membri afiliați ce reprezintă guverne locale, asociații și companii private din turism, inclusiv aeriene, grupuri hoteliere și turoperatori.

Intrare: turism
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turism
  • turismul
  • turismu‑
plural
  • turisme
  • turismele
genitiv-dativ singular
  • turism
  • turismului
plural
  • turisme
  • turismelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

turism, turismesubstantiv neutru

  • 1. (numai) singular Totalitatea relațiilor și fenomenelor care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului lor de reședință (ca petrecerea vacanței sau concediului de odihnă, participarea la diferite manifestări etc.). DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Turismul capătă în țara noastră un caracter de masă. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 229, 2/1. DLRLC
  • 2. Autoturism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: autoturism
    • format_quote Furgonul cu cai înhămați și cele două camioane regimentare și turismele comandanților așteptau loc de încolonare. SADOVEANU, M. C. 104. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.