11 definiții pentru trăsnitor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRĂSNITOR, -OARE, trăsnitori, -oare, adj. (Rar) Care trăsnește1. – Trăsni1 + suf. -tor.

TRĂSNITOR, -OARE, trăsnitori, -oare, adj. (Rar) Care trăsnește1. – Trăsni1 + suf. -tor.

trăsnitor, ~oare [At: CALENDARIU (1814), 82/22 / V: (înv) tres~ / S și: (îvp) ~ăzn~ / Pl: ~i, ~oare / E: trăsni1 + -tor] 1 a (Rar; d. fulgere) Care trăsnește1 (1). 2 a (Pfm; fig) Năprasnic. 3 a (Înv; îs) Apoplexie ~oare Atac mortal de apoplexie. 4 a (D. arme de foc) Care se declanșează cu zgomot puternic Si: bubuitor, tunător (1). 5 a (Reg; fig; d. mirosuri) Care este pătrunzător (și neplăcut) Si: tare (72). 6 a (Reg; îs) Pere ~oare Varietate de pere galbene, cu gust acru. 7 sfp (Dob) Varietate de stmguri nedefinită mai îndeaproape. 8 sfp (Reg) Varietate de cireșe mari.

TRĂSNITOR, -OARE, trăsnitori, -oare, adj. (Rar) Care trăsnește. E vînt cu ploaie rece și noapte cu fiori, Căci umbra e țesută de fulgeri trăsnitori. ALECSANDRI, P. A. 211. ♦ Fig. Zdrobitor, năprasnic, ucigător. Spintecă, răpune, C-o mînie trăsnitoare în al ochilor focar. MACEDONSKI, O. I 105.

TRĂSNITOR ~oare (~ori, ~oare) rar Care trăsnește; producător de trăsnete. /a trăsni + suf. ~tor

tresnitor, ~oare a vz trăsnitor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

trăsnitor (rar) adj. m., pl. trăsnitori; f. sg. și pl. trăsnitoare

trăsnitor (rar) adj. m., pl. trăsnitori; f. sg. și pl. trăsnitoare

trăsnitor adj. m., pl. trăsnitori; f. sg. și pl. trăsnitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

trăsnitor, trăsnitori I. s. m. (intl., înv.) spărgător. II. adj. 1. surprinzător, uluitor. 2. puternic mirositor.

Intrare: trăsnitor
trăsnitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trăsnitor
  • trăsnitorul
  • trăsnitoru‑
  • trăsnitoare
  • trăsnitoarea
plural
  • trăsnitori
  • trăsnitorii
  • trăsnitoare
  • trăsnitoarele
genitiv-dativ singular
  • trăsnitor
  • trăsnitorului
  • trăsnitoare
  • trăsnitoarei
plural
  • trăsnitori
  • trăsnitorilor
  • trăsnitoare
  • trăsnitoarelor
vocativ singular
plural
tresnitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trăsnitor, trăsnitoareadjectiv

  • 1. rar Care trăsnește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote E vînt cu ploaie rece și noapte cu fiori, Căci umbra e țesută de fulgeri trăsnitori. ALECSANDRI, P. A. 211. DLRLC
etimologie:
  • Trăsni + sufix -tor. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.