9 definiții pentru trăncănit (s.n.)
Explicative DEX
TRĂNCĂNIT s. n. Faptul de a trăncăni. – V. trăncăni.
TRĂNCĂNIT s. n. Faptul de a trăncăni. – V. trăncăni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
trăncănit1 sn [At: LM / Pl: ~uri / E: trăncăni1] 1 (Reg) Troncăneală (1). 2 (Pfm) Trăncăneală1 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRĂNCĂNIT s. n. 1. Faptul de a trăncăni; vorbărie deșartă, trăncăneală. 2. Zgomot (ritmic). Se uită la pendula cu amorași de bronz și flori de alamă. Ea singură îi auzea trăncănitul metalic. DUMITRIU, B. F. 55.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
trăncănit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
trăncănit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trăncănit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
TRĂNCĂNIT s. v. flecăreală.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TRĂNCĂNIT s. flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuție, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, vorbăraie, vorbărie, (livr.) locvacitate, logoree, (reg.) pălăvăcăială, pălăvrăgitură, pălăvrit, trancana, treanca-fleanca, (Mold.) leorbăială, (prin Munt.) procovanță, (Transilv.) stroncănire, (fig.) clănțăneală, dîrdîială, dîrdîit. (Lăsați ~!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
trăncănít, trăncănituri, s.n. Faptul de a trăncăni; trăncăneală, pălăvrăgire. – Din trăncăni.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
trăncănitsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a trăncăni. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: flecăreală trăncăneală
- 2. Zgomot (ritmic). DLRLCsinonime: zgomot
- Se uită la pendula cu amorași de bronz și flori de alamă. Ea singură îi auzea trăncănitul metalic. DUMITRIU, B. F. 55. DLRLC
-
etimologie:
- trăncăni DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.