12 definiții pentru troc (schimb)
din care- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
TROC1, trocuri, s. n. Schimb în natură, fără mijlocirea banilor, constituind forma cea mai simplă a comerțului. – Din fr. troc.
troc1 sn [At: DR. II, 879 / Pl: ~uri / E: fr troc] Schimb în natură (apărut în comuna primitivă), constituind forma cea mai simplă a comerțului Si: (îrg) trampă1 (1), (înv) trămpăluire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TROC1, trocuri, s. n. Schimb în natură, constituind forma cea mai simplă a comerțului. – Din fr. troc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
TROC2 s. n. (Ec. pol.) Schimb în natură (obișnuit în comuna primitivă), constituind forma cea mai simplă a comerțului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TROC s.n. (Ec.) Schimb în natură (obișnuit în comuna primitivă), constituind forma cea mai simplă a comerțului. [< fr. troc].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TROC s. n. schimb de produse în natură, fără intervenția banilor. (< fr. troc)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TROC ~uri n. Formă simplă de comerț, constând din schimbul în natură, caracteristică economiei primitive. /<fr. troc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
troc (schimb în natură) s. n., pl. trocuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
troc (schimb în natură) s. n., pl. trocuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
troc (ec. pol.) s. n., pl. trocuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
TROC s. (EC.) schimb în natură, (reg.) trampă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TROC s. (reg.) trampă. (Schimbul tn natură se numește ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
troc, trocurisubstantiv neutru
- 1. Schimb în natură, fără mijlocirea banilor, constituind forma cea mai simplă a comerțului. DEX '09 DLRLC DNsinonime: trampă
etimologie:
- troc DEX '09 DEX '98 DN