9 definiții pentru trapez (anat.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRAPÉZ, (1, 2) trapeze, s. n., (3) trapezi, s. m. 1. S. n. Patrulater care are drept baze două laturi paralele și neegale. 2. S. n. Aparat de gimnastică format dintr-o bară mobilă, legată la extremități cu două frânghii sau cabluri egale în lungime, fixate de plafon sau de o grindă. ♦ Leagăn improvizat pentru păsări și animale ținute în colivii sau cuști. 3. S. m. Mușchi plat în formă de patrulater situat în regiunea spatelui, începând de la ceafa. – Din fr. trapèze.

trapez1 [At: ASACHI, G. 57710 / V: (înv) ~eț sm, ~ion s / Pl: ~e sn, ~i sm / E: fr trapèze, lat trapezium, ger Trapez, ngr τραπέζιον] 1 sn Patrulater care are drept baze două laturi paralele și neegale. 2 sn (Îs) ~ dreptunghi (sau dreptunghic) Trapez1 (1) care are una din laturile neparalele perpendiculară pe baze. 3 sn (Îs) ~ isoscel Trapez1 (1) ale cărui laturi neparalele sunt egale. 4 sm (Atm) Mușchi în formă de patrulater, situat în regiunea spatelui, întinzându-se de la occipital până la claviculă. 5 sm (Atm; înv) Unul dintre cele opt oase ale carpului Si: (înv) trapezoid. 6 sn Aparat format dintr-o bară legată la extremități cu două frânghii fixate în plafon sau de o bară fixă, pe care se pot executa exerciții de gimnastică acrobatică. 7 sn Leagăn improvizat pentru păsări sau animale ținute în colivii sau în cuști.

TRAPÉZ, (1, 2) trapeze, s. n., (3) trapezi, s. m. 1. S. n. Patrulater care are drept baze două laturi paralele și neegale. 2. S. n. Aparat de gimnastică format dintr-o bară mobilă, legată la extremități cu două frânghii sau cabluri egale în lungime, fixate de plafon sau de altă bară, fixă. ♦ Leagăn improvizat pentru păsări și animale ținute în colivii sau cuști. 3. S. m. Mușchi în formă de patrulater așezat în regiunea spatelui, începând de la ceafă. – Din fr. trapèze.

TRAPÉZ, (1, 2) trapeze, s. n., și (3) trapezi, s. m. 1. Patrulater care are drept baze două laturi paralele și neegale. Aria trapezului se află înmulțind semisuma bazelor prin înălțime. GEOMETRIA, P. 207. ◊ Trapez dreptunghi = trapez care are una din laturile neparalele perpendiculară pe direcția laturilor paralele. Trapez isoscel = trapez ale cărui laturi neparalele sînt egale. 2. Aparat de gimnastică format dintr-o bară legată la extremități cu două frînghii fixate de un plafon sau de altă bară fixă. ♦ Leagăn improvizat pentru păsări, sau animale ținute în colivii sau în cuști. O mînă tremurătoare se întindea spre trapezul lui [al papagalului] mișcător. ANGHEL, PR. 44. 3. Mușchi așezat pe partea posterioară a gîtului și a umărului.

TRAPÉZ s.n. 1. Patrulater care are drept baze două laturi paralele și neegale. 2. Aparat de gimnastică format dintr-o bară legată la capete cu două frânghii fixate de plafon. // s.m. Mușchi așezat pe partea posterioară a gâtului și a umărului. // (În forma trapezo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „patrulater având baze neegale și paralele”, „(referitor la) trapez (1)”. [Pl. -ze, -zuri, (s.m.) -zi. / < fr. trapèze, cf. gr. trapezion].

TRAPÉZ1 I. s. n. 1. patrulater care are drept baze două laturi paralele și neegale. 2. aparat de gimnastică dintr-o bară legată la capete cu două frânghii fixate de plafon. II. adj., s. n. 1. (mușchi) inserat pe partea posterioară a gâtului și a umărului. 2. (osul) cel mai din afară al carpului. (< fr. trapèze)

TRAPÉZ2 ~i m. anat. Fiecare dintre cei doi mușchi de pe partea posterioară a gâtului și a umărului. /<fr. trapeze, lat. trapezium


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

trapéz1 (mușchi) s. m., pl. trapézi

trapéz (mușchi) s. m., pl. trapézi

Intrare: trapez (anat.)
trapez2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trapez
  • trapezul
  • trapezu‑
plural
  • trapezi
  • trapezii
genitiv-dativ singular
  • trapez
  • trapezului
plural
  • trapezi
  • trapezilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

trapez (anat.)

  • 1. Mușchi plat în formă de patrulater situat în regiunea spatelui, începând de la ceafa.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: