6 definiții pentru tracoman (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRACOMÁN, -Ă, tracomani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care manifestă tracomanie. – Trac + man[ie].
tracoman, ~ă smf, a [At: DEX-S / Pl: ~i, ~e / E: trac4 + man(ie)] 1-2 (Persoană) care manifestă tracomanie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRACOMÁN, -Ă, tracomani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care manifestă tracomanie. – Trac + man[ie].
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
TRACOMÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al tracomaniei. (< tracomanie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tracomán, -ă s. m. f., adj. Persoană care face din traci și din studierea istoriei și civilizației lor o adevărată obsesie ◊ „[...] primii sunt «sincroniști» (maiorescieni, lovinescieni...), ceilalți sunt «protocroniști» (tracomani, «particulariști», pârvanieni, călinescieni).” Luc. 11 II 84 p. 11 (din trac + -man; DEX-S)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
tracomán adj. m., pl. tracománi; f. sg. tracománă, pl. tracománe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
tracoman, -ă tracomană
- 1. (Persoană) care manifestă tracomanie.surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- Trac + man[ie]surse: DEX '09 MDN '00