tracoman, -ă s. m. f., adj. Persoană care face din traci și din studierea istoriei și civilizației lor o adevărată obsesie ◊ „[...] primii sunt «sincroniști» (maiorescieni, lovinescieni...), ceilalți sunt «protocroniști» (tracomani, «particulariști», pârvanieni, călinescieni).” Luc. 11 II 84 p. 11 (din trac + -man; DEX-S)