4 definiții pentru trămis


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

trămite v vz trimite

trimite vt [At: PSALT. HUR. 121719 / V: ~mete, (îrg) trăm~, ~m' ăte, (înv) trămete, treimete, tremete, trem~ / Pzi: ~mit, (îrg) ~miț; Ps ~misei / E: ml tramittere] 1 (Șîf trimete) A dispune ca cineva să se ducă sau să fie dus undeva Si: (îvp) a mâna1. 2 (Pfm; îe) A ~ (pe cineva) pe (sau în) cealaltă lume (sau în rai, la moarte) A omorî. 3 (Pop; îe) A ~ (pe cineva) de la coasă la secere A scăpa (pe cineva) de un rău și a-l face să dea de altul. 4 (Iuz; îe) A ~ (cuiva) martori A provoca (pe cineva) la duel. 5 (Pfm; îe) A fi (cineva) bun să-l trimiți după moarte Se zice despre un om leneș sau încet la treabă. 6 (Îe) A ~ (pe cineva) în judecată A intenta (cuiva) proces. 7 (Îe) A ~ (pe cineva) la închisoare sau, pop, la temniță, la ocnă, la sare A pedepsi (pe cineva) cu închisoarea. 8 (Îe) A ~ (pe cineva) în posesia unui lucru A pune (pe cineva) în posesia unui lucru. 9 (Înv) A elibera (din robie, dintr-o slujbă etc.). 10 (C. i. obiecte, scrisori etc.) A dispune să fie dus, transportat, predat la o anumită destinație Si: a expedia. 11 (Reg; îe) A ~ izmene pe călător A expedia un lucru printr-o persoană nesigură. 12 A da drumul Si: a slobozi. 13 A dispune ca un vehicul să plece cu o destinație precisă. 14 (Înv; fig) A oferi. 15 (C. i. vești, porunci etc.) A transmite prin cineva. 16 (Îe) A ~ (cuiva) sănătate Aura (cuiva) sănătate prin intermediul altcuiva. 17 (În credințele mistice; în legătură cu o divinitate, cu forțe supranaturale etc.; c. i. fenomene ale naturii, întâmplări nefaste sau evenimente plăcute) A face să se arate, să se manifeste. 18 A da indicații cuiva să consulte un text în legătură cu o anumită problemă Si: a îndruma. 19 A alege într-un organ de conducere sau într-un organ reprezentativ Si: a delega. 20 (Fam; cu determinări locale) A înjura pe cineva.

TRIMÍTE, trimít, vb. III. Tranz. 1. (Și în forma trimete) A dispune (printr-un ordin sau printr-o rugăminte) ca cineva să se ducă undeva. Talpa-iadului, cum aude despre această minunăție, trimite slujnica degrabă să-i cheme femeia. CREANGĂ, P. 96. În zadar ca s-o mai cate tu trimiți în lume crainic. EMINESCU, O. I 83. Obștea ne-a trimis pre noi să-ți spunem că norodul nu te vrea. NEGRUZZI, S. I 139. Am vorbit cu doi feciori Să-mi trimită pețitori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 447. (Absol.) Auzind împăratul că este la un sat aproape un unchiaș dibaci, a trimis să-l cheme. ISPIRESCU, L. 1. Am trimis după doctor. NEGRUZZI, S. I 62. ◊ Expr. (Familiar) A trimite (pe cineva) pe cealaltă lume (sau în rai) = a ucide. Oricum a fi, sînt sigur că te trimit în rai cu cerga-n cap. ALECSANDRI, T. I 206. A trimite (pe cineva) la plimbare = a nu sta de vorbă cu cineva, a refuza o convorbire cu cineva; a da pe ușă afară, p. ext. a concedia din slujbă. A fost prins și trimis la plimbare. PAS, Z. I 286. A trimite (pe cineva) la dracul (sau de la dracul la tată-său) v. drac (1). A trimite (pe cineva) în gura tunului v. gură (II 2). A trimite (pe cineva) la urmă = a trimite pe cineva (escortat de forța publică) la locul de unde este originar. Guvernul găsise mijlocul să scape de unii dintre muncitorii care se bucurau de încrederea tovarășilor lor și erau mai hotărîți în luptă: îi trimetea la «urmă». PAS, Z. IV 216. A trimite (pe cineva) în judecată = a intenta (cuiva) proces. A trimite (pe cineva) la închisoare (la temniță, la ocnă sau la sare) = a pedepsi (pe cineva) cu închisoarea. Tîlharii au fost trimiși la sare. PAS, Z. I 162. Nu era vorbă de nimic altă decît de a trimite la ocnă pe șese beceri. NEGRUZZI, S. I 287. ♦ A dispune ca un vehicul să plece cu o destinație precisă. Dacă vrea boierul să mergem la dînsul, apoi să trimeată căruța după noi. SBIERA, P. 264. Îndată le-au trimes un caic spre ajutor. DRĂGHICI, R. 11. 2. A delega, a alege (într-un organ reprezentativ sau de conducere). Alegerile vor da putința maselor să trimită în fruntea organelor locale ale puterii de stat zeci și zeci de mii de gospodari pricepuți. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2797. 3. A îndrepta (pe cineva) să consulte un text în legătură cu o anumită problemă. Mi-aș permite asemenea să trimit pe d. Panu la articolul meu «Mișcarea literară și științifică». GHEREA, ST. CR. III 152. 4. (În credințele mistice, despre divinități sau alte forțe supranaturale) A face să vie, să se arate, să se manifeste. El pricepe visul că-i trimis de la profet. EMINESCU, O. I 144. Dumnezeu... a trimis ploaie și vînt. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 186. 5. A dispune ca un obiect să fie dus, transportat, predat la o destinație anumită. V. expedia. Trimit banii, cu care n-am ce face, pe două adrese cunoscute. CAMIL PETRESCU, U. N. 380. Plecă și-mi trimise o cafea cu lapte și două cornuri. DELAVRANCEA, H. T. 67. Îmi trimisese drăguța doi cozonaci calzi de paști. ALECSANDRI, T. I 382. Măi bădiță, de departe, Mai trimite-mi cîte-o carte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117. ◊ Fig. Ea-i trimite un zîmbet discret de prietenie și de încurajare. VLAHUȚĂ, O. A. III 65. Cucule, pasere sură, Să nu-mi cînți pe arătură, Ci să-i cînți mîndrei pe șură, Să-mi trimit-un pic de gură. HODOȘ, P. P. 41. Măi bădiță, bădișor, Nu-mi trimite-atîta dor Pe gurile tuturor. JARNÍK-BÎRSEAMU, D. 116. 6. Fig. A transmite prin cineva vești, porunci; a face cuiva o comunicare prin cineva. Vorbă mi-a trimis mîndra Să mă mai duc pe la ea. ANT. LIT. POP. I 148. ◊ Expr. A trimite (cuiva) sănătate = a ura (cuiva) sănătate prin intermediul altuia. – Prez. ind. și: (regional) trimíț (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 405). – Forme gramaticale: perf. s. trimisei, part. trimis. - Variante: triméte, trămíte (ODOBESCU, S. II 511) vb. III.

Intrare: trămis
trămis2 (part.) participiu
participiu (PT4)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trămis
  • trămisul
  • trămi
  • trămisa
plural
  • trămiși
  • trămișii
  • trămise
  • trămisele
genitiv-dativ singular
  • trămis
  • trămisului
  • trămise
  • trămisei
plural
  • trămiși
  • trămișilor
  • trămise
  • trămiselor
vocativ singular
plural

trimite trămite trimete

  • 1. A dispune sau a ruga ca cineva să se ducă undeva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
    exemple
    • Talpa-iadului, cum aude despre această minunăție, trimite slujnica degrabă să-i cheme femeia. CREANGĂ, P. 96.
      surse: DLRLC
    • În zadar ca s-o mai cate tu trimiți în lume crainic. EMINESCU, O. I 83.
      surse: DLRLC
    • Obștea ne-a trimis pre noi să-ți spunem că norodul nu te vrea. NEGRUZZI, S. I 139.
      surse: DLRLC
    • Am vorbit cu doi feciori Să-mi trimită pețitori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 447.
      surse: DLRLC
    • absolut Auzind împăratul că este la un sat aproape un unchiaș dibaci, a trimis să-l cheme. ISPIRESCU, L. 1.
      surse: DLRLC
    • absolut Am trimis după doctor. NEGRUZZI, S. I 62.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie familiar A trimite (pe cineva) pe cealaltă lume (sau la moarte, în rai) = omorî ucide
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Oricum a fi, sînt sigur că te trimit în rai cu cerga-n cap. ALECSANDRI, T. I 206.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie familiar A trimite (pe cineva) la plimbare = a refuza să mai stea de vorbă (cu cineva), a nu da curs discuției, a da pe ușă afară.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. expresie familiar A trimite (pe cineva) la plimbare = a concedia (pe cineva) din serviciu.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: concedia un exemplu
      exemple
      • A fost prins și trimis la plimbare. PAS, Z. I 286.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie familiar A trimite (pe cineva) la dracul (sau de la dracul la tată-său).
      surse: DLRLC
    • 1.5. expresie familiar A trimite (pe cineva) în gura tunului.
      surse: DLRLC
    • 1.6. expresie familiar A trimite (pe cineva) la urmă = a trimite pe cineva (escortat de forța publică) la locul de unde este originar.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Guvernul găsise mijlocul să scape de unii dintre muncitorii care se bucurau de încrederea tovarășilor lor și erau mai hotărîți în luptă: îi trimetea la «urmă». PAS, Z. IV 216.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie familiar A trimite (pe cineva) în judecată = a intenta (cuiva) un proces.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.8. expresie familiar A trimite (pe cineva) la ocnă (sau la temniță, la închisoare, la sare) = a pedepsi (pe cineva) cu închisoarea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Tîlharii au fost trimiși la sare. PAS, Z. I 162.
        surse: DLRLC
      • Nu era vorbă de nimic altă decît de a trimite la ocnă pe șese beceri. NEGRUZZI, S. I 287.
        surse: DLRLC
    • 1.9. A dispune ca un vehicul să plece cu o destinație precisă.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Dacă vrea boierul să mergem la dînsul, apoi să trimeată căruța după noi. SBIERA, P. 264.
        surse: DLRLC
      • Îndată le-au trimes un caic spre ajutor. DRĂGHICI, R. 11.
        surse: DLRLC
  • 2. A delega, a alege într-un organ de conducere sau într-un organ reprezentativ.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Alegerile vor da putința maselor să trimită în fruntea organelor locale ale puterii de stat zeci și zeci de mii de gospodari pricepuți. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2797.
      surse: DLRLC
  • 3. A îndruma pe cineva, a da indicații cuiva să consulte un text în legătură cu o anumită problemă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Mi-aș permite asemenea să trimit pe d. Panu la articolul meu «Mișcarea literară și științifică». GHEREA, ST. CR. III 152.
      surse: DLRLC
  • 4. (Despre divinitate) A face să vină, să se arate, să se producă, să se manifeste.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • El pricepe visul că-i trimis de la profet. EMINESCU, O. I 144.
      surse: DLRLC
    • Dumnezeu... a trimis ploaie și vînt. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 186.
      surse: DLRLC
  • 5. A dispune ca un obiect să fie dus, transportat, predat la o anumită destinație.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: expedia 7 exemple
    exemple
    • Trimit banii, cu care n-am ce face, pe două adrese cunoscute. CAMIL PETRESCU, U. N. 380.
      surse: DLRLC
    • Plecă și-mi trimise o cafea cu lapte și două cornuri. DELAVRANCEA, H. T. 67.
      surse: DLRLC
    • Îmi trimisese drăguța doi cozonaci calzi de paști. ALECSANDRI, T. I 382.
      surse: DLRLC
    • Măi bădiță, de departe, Mai trimite-mi cîte-o carte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117.
      surse: DLRLC
    • figurat Ea-i trimite un zîmbet discret de prietenie și de încurajare. VLAHUȚĂ, O. A. III 65.
      surse: DLRLC
    • figurat Cucule, pasere sură, Să nu-mi cînți pe arătură, Ci să-i cînți mîndrei pe șură, Să-mi trimit-un pic de gură. HODOȘ, P. P. 41.
      surse: DLRLC
    • figurat Măi bădiță, bădișor, Nu-mi trimite-atîta dor Pe gurile tuturor. JARNÍK-BÎRSEAMU, D. 116.
      surse: DLRLC
  • 6. A transmite prin cineva vești, porunci, salutări etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Vorbă mi-a trimis mîndra Să mă mai duc pe la ea. ANT. LIT. POP. I 148.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie A trimite (cuiva) sănătate = a ura (cuiva) sănătate prin intermediul altuia.
      surse: DLRLC

etimologie: