20 de definiții pentru tontoroiul / țonțoroiul
din care- explicative (13)
- morfologice (4)
- specializate (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TONTOROIUL s. n. art (în expr.) A juca (sau a sări) tontoroiul = a juca sau a dansa cu mișcări bruște și cu sărituri, fără ritm; a țopăi. (Fam.; în expr.) A juca (pe cineva) tontoroiul = a obliga (pe cineva) să se supună dorințelor, capriciilor cuiva. [Var.: țonțoroiul s. n.] – Din magh. tántorogni.
tontoroiul sna [At: BOLINTINEANU, O. 417 / V: (reg) toronto~, țonțor~ / E: nct] (Reg) 1 (Îe) A juca (sau a sări) ~ A sălta, făcând mișcări dezordonate și bruște Si: (pfm) a țopăi. 2 (Îe) A juca pe cineva ~ sau a face pe cineva să joace ~ ori a- i juca cuiva țonțor~ A obliga pe cineva săse supună capriciilor sale. 3 (Îae) A ținela cheremul său. 4 (Îe) A umbla țonțor~ A umbla haihui. 5 Dans (cu sărituri).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȚONȚOROIUL s. n. v. tontoroiul.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
torontoiul sna vz tontoroiul
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țonțoroiul sna vz tontoroiul
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TONTOROI s. n. (În expr.) A juca (sau a sări) tontoroiul = a juca sau a dansa cu mișcări bruște și cu sărituri, fără ritm; a țopăi. (Fam.; în expr.) A juca (pe cineva) tontoroiul = a obliga (pe cineva) să se supună dorințelor, capriciilor cuiva. [Var.: țonțoroi s. n.] – Din magh. tántorogni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
ȚONȚOROI s. n. v. tontoroi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
ȚONȚOROI s. n. v. tontoroi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TONTOROI s. n. (În expr.) A juca (sau a sări) tontoroiul = a juca dezordonat, fără ritm, cu mișcări bruște și cu sărituri; a țopăi. Sărea și el tontoroiul de colo pînă colo. ISPIRESCU, L. 237. Femeia are năvîrlii grozave: într-una sare și joacă tontoroiul, că trebuie s-o lege. CARAGIALE, O. III 44. Eu m-aș fi dus aș fi cîntat și jucat cu ele tontoroiul. BOLINTINEANU, O. 418. A juca pe cineva tontoroiul= a supune pe cineva capriciilor tale, a-l face să-ți împlinească toate gusturile. În lume se arată că este cea mai evlavioasă muiere, parc-ar fi o călugăriță; dar într-ascuns joacă pe bietul cocon tontoroiul. FILIMON, C. 224. – Variantă: țonțoroi (C. PETRESCU, R. DR. 353) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TONTOROI n.: A juca ~iul a sălta, făcând mișcări dezordonate; a țopăi. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tontoroiu n. joc într’un picior: săria și el tontoroiul de colo până colo ISP. a juca tontoroiu, a nu putea sta locului. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țonțoroiu a. Mold. fam. țanțoș: sunt țonțoroiu ori ba? AL. [Și țunțurliu: v. țanțoș].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tontoróĭ (vest) și țonțoróĭ (est) n. (ung. tántorogni, a juca tontoroĭu). Fam. A juca tontoroĭu, a țopăi, a juca ca nebunu: sare și joacă tontoroĭu (Car. VR. 1909, 11, 225), se fripsese și juca țonțoroĭu de durere.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țonțoróĭ, V. tontoroĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tontoroiul / țonțoroiul (în expr.) s. n. art.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
!țonțoroiul (în expr.) s. n. art.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
țonțoroiul v. tontoroiul
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tontoroi s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
tontoroiul v. jiana.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țonțoroi adj. (reg. și fam.) țanțoș, țunțurliu.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a juca țonțoroiul expr. (d. oameni) a sări, a țopăi, a sălta.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N66) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N66) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tontoroi / țonțoroisubstantiv neutru
- 1. A juca (sau a sări) tontoroiul = a juca sau a dansa cu mișcări bruște și cu sărituri, fără ritm. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: țopăi
- Sărea și el tontoroiul de colo pînă colo. ISPIRESCU, L. 237. DLRLC
- Femeia are năvîrlii grozave: într-una sare și joacă tontoroiul, că trebuie s-o lege. CARAGIALE, O. III 44. DLRLC
- Eu m-aș fi dus aș fi cîntat și jucat cu ele tontoroiul. BOLINTINEANU, O. 418. DLRLC
-
- 2. A juca (pe cineva) tontoroiul = a obliga (pe cineva) să se supună dorințelor, capriciilor cuiva. DEX '09 DLRLC
- În lume se arată că este cea mai evlavioasă muiere, parc-ar fi o călugăriță; dar într-ascuns joacă pe bietul cocon tontoroiul. FILIMON, C. 224. DLRLC
-
etimologie:
- tántorogni DEX '98 DEX '09