8 definiții pentru tontolete (adj.)

Explicative DEX

TONTOLETE, tontoleți, adj., s. m. (Pop.) Tont. – Tont + suf. -olete.

TONTOLETE, tontoleți, adj., s. m. (Pop.) Tont. – Tont + suf. -olete.

tontolete sm, a [At: SCRIBAN, D. / V: (reg) ~leț sm / Pl: ~eți / E: tont + -olete] (Reg) 1-2 Tont (1-2).

TONTOLETE, tontoleți, adj. m. (Popular) Prost, neghiob, prostănac. După ce că era cam tontolete, rămase și zănatic. ISPIRESCU, U. 108. ◊ (Substantivat) Dete el preste un tontolete de om, care lua copacii de vîrf și îi încovoia. ISPIRESCU, la TDRG.

Ortografice DOOM

tontolete (pop.) adj. m., s. m., pl. tontoleți

tontolete (pop.) adj. m., s. m., pl. tontoleți

tontolete adj. m., s. m., pl. tontoleți

Sinonime

TONTOLETE adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

tontolete adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.

Intrare: tontolete (adj.)
tontolete2 (adj.) adjectiv masculin
adjectiv masculin (AM46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tontolete
  • tontoletele
plural
  • tontoleți
  • tontoleții
genitiv-dativ singular
  • tontolete
  • tontoletelui
plural
  • tontoleți
  • tontoleților
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tontolete, tontolețiadjectiv masculin
tontolete, tontolețisubstantiv masculin

  • 1. popular Neghiob, neghiob, prost, prostănac, tont. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote După ce că era cam tontolete, rămase și zănatic. ISPIRESCU, U. 108. DLRLC
    • format_quote Dete el preste un tontolete de om, care lua copacii de vîrf și îi încovoia. ISPIRESCU, la TDRG. DLRLC
etimologie:
  • Tont + -olete. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.