Definiția cu ID-ul 934643:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TONTOLETE, tontoleți, adj. m. (Popular) Prost, neghiob, prostănac. După ce că era cam tontolete, rămase și zănatic. ISPIRESCU, U. 108. ◊ (Substantivat) Dete el preste un tontolete de om, care lua copacii de vîrf și îi încovoia. ISPIRESCU, la TDRG.