opțiuni
  • info
8 definiții pentru ticluire

Explicative DEX

TICLUIRE, ticluiri, s. f. Acțiunea de a ticlui și rezultatul ei. – V. ticlui.

TICLUIRE, ticluiri, s. f. Acțiunea de a ticlui și rezultatul ei. – V. ticlui.

ticluire sf [At: ODOBESCU, S. II, 515 / Pl: ~ri / E: ticlui] (Pfm) 1 Aranjare (1). 2 Întocmire. 3 Înjghebare. 4 (Fig) Pregătire a ceva (potrivind, inventând, născocind). 5 Redactare (rapidă, ușoară). 6 Plăsmuire.

TICLUIRE, ticluiri, s. f. Acțiunea de a ticlui și rezultatul ei; întocmire, așezare, rînduire. Meșterul modern a așternut peste sterpele și nedibacele ticluiri ale vătafului de zidari Manea un strat neted, solid și elegant. ODOBESCU, S. II 515.

Ortografice DOOM

ticluire (desp. ti-clu-) s. f., g.-d. art. ticluirii; pl. ticluiri

ticluire (ti-clu-) s. f., g.-d. art. ticluirii; pl. ticluiri

ticluire s. f. (sil. -clu-), g.-d. art. ticluirii; pl. ticluiri

Sinonime

TICLUIRE s. v. scornire.

TICLUIRE s. inventare, născocire, plăsmuire, scornire, (fig.) urzire. (~ unei minciuni.)

Intrare: ticluire
  • silabație: ti-clu- info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ticluire
  • ticluirea
plural
  • ticluiri
  • ticluirile
genitiv-dativ singular
  • ticluiri
  • ticluirii
plural
  • ticluiri
  • ticluirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ticluire, ticluirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a ticlui și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: așezare rânduire întocmire
    • format_quote Meșterul modern a așternut peste sterpele și nedibacele ticluiri ale vătafului de zidari Manea un strat neted, solid și elegant. ODOBESCU, S. II 515. DLRLC
etimologie:
  • vezi ticlui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.