12 definiții pentru terigen


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TERIGÉN, -Ă, terigeni, -e, adj. (Despre unele depozite marine) Care s-a format din materiale aduse de fluvii de pe uscat. – Din fr. terrigene.

terigen, ~ă a [At: DM / Pl: ~i, ~e / E: fr terrigène] 1 (D. depozite marine) Care este format din materiale de eroziune aduse de pe uscat. 2 (Liv) Apărut din pământ.

TERIGÉN, -Ă, terigeni, -e, adj. (Despre unele depozite marine) Care s-a format din materiale aduse de fluvii de pe uscat. – Din fr. terrigène.

TERIGÉN, -Ă adj. 1. (Liv.) Născut, apărut din pământ. 2. (Despre depozite marine) Format din materiale aduse de pe uscat. [< fr. terrigène].

TERIGÉN, -Ă adj. 1. născut, apărut din pământ. 2. (despre depozite marine) din materiale aduse de pe uscat. (< fr. terrigène)

TERIGÉN ~ă (~i, ~e) rar 1) Care provine din pământ; născut din pământ. 2) (despre depozite marine) Care provine din materiale aduse de fluvii de pe uscat. /<fr. terrigene


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

terigén adj. m., pl. terigéni; f. terigénă, pl. terigéne

terigén adj. m., pl. terigéni; f. sg. terigénă, pl. terigéne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TERIGÉN adj. v. clastic.

TERIGEN adj. (GEOL.) clastic, detritic. (Roci ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

terigen, (engl.= terrigenous) de origine continentală; adesea despre un depozit epiclastic, detritic sau siliciclastic a cărui arie sursă a fost extrabazinală și continentală.

TERI-1 „pămînt, teren”. ◊ L. terra „pămînt” > fr. terri-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. teri-.~col (v. -col1), adj., care crește sau care trăiește pe pămînt; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante terestre; ~gen (v. -gen2), adj., 1. Care a apărut din pămînt. 2. (Despre depozite marine) Format din materiale aduse de pe uscat.

Intrare: terigen
terigen adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • terigen
  • terigenul
  • terigenu‑
  • terige
  • terigena
plural
  • terigeni
  • terigenii
  • terigene
  • terigenele
genitiv-dativ singular
  • terigen
  • terigenului
  • terigene
  • terigenei
plural
  • terigeni
  • terigenilor
  • terigene
  • terigenelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

terigen

  • 1. (Despre unele depozite marine) Care s-a format din materiale aduse de fluvii de pe uscat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: clastic (adj.) detritic
  • 2. livresc Născut, apărut din pământ.
    surse: DN

etimologie: