8 definiții pentru terciuire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TERCIUIRE, terciuiri, s. f. Acțiunea de a terciui și rezultatul ei; terciuială. – V. terciui.
TERCIUIRE, terciuiri, s. f. Acțiunea de a terciui și rezultatul ei; terciuială. – V. terciui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
terciuire sf [At: POLIZU / P: ~ciu-i~ / Pl: ~ri / E: terciui] 1 Transformare într-o pastă moale și omogenă Si: (înv) terciuială (1). 2 (Pex) Strivire a ceva sau a cuiva Si: (înv) terciuială (2). 3 (Fig) Nimicire a cuiva Si: (înv) terciuială (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TERCIUIRE s. f. Acțiunea de a terciui.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
terciuire s. f., g.-d. art. terciuirii; pl. terciuiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
terciuire s. f., g.-d. art. terciuirii; pl. terciuiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
terciuire s. f., g.-d. art. terciuirii; pl. terciuiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TERCIUIRE s. storcire, strivire, zdrobire. (~ fructelor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TERCIUIRE s. strivire, zdrobire. (~ fructelor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
terciuire, terciuirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a terciui și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: storcire strivire terciuială zdrobire
etimologie:
- terciui DEX '98 DEX '09