11 definiții pentru tenis (pantof)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÉNIS (1) s. n., (2) teniși, s. m. 1. S. n. (Și în sintagma tenis de câmp) Joc sportiv care se practică cu mingi mici, lovite cu rachete de către doi sportivi sau două perechi, pe un teren special amenajat, despărțit în două printr-o plasă joasă; sportul alb. ◊ Tenis de masă = joc sportiv practicat cu mingi mici de celuloid și cu palete, pe o masă specială de formă dreptunghiulară, despărțită în două părți egale de un fileu, care se desfășoară între doi jucători sau între două perechi; ping-pong. 2. S. m. (Mai ales la pl.) încălțăminte pentru tenis. Pereche de teniși. – Din engl., fr. tennis.

tenis [At: C. PETRESCU, î. II, 195 / Pl: ~iși sm / E: fr tennis, eg (lawn) tennis] 1 sn (Șîs ~ de câmp) Joc sportiv disputat între doi jucători sau între două perechi, care își transmit alternativ o minge prin lovire cu ajutorai unei rachete pe un teren dreptunghiular, împărțit în două părți egale printr-o plasă peste care se trece mingea. 2 sn (Îs) ~ de masă Joc sportiv care se dispută între doi jucători sau între două perechi și care constă în transmiterea alternativă a unei mingi lovite cu o paletă, pe suprafața unei mese dreptunghiulare, împărțită în două părți egale printr-un fileu Si: ping-pong. 3 smp Încălțăminte purtată în special când se joacă tenis (1-2).

TÉNIS (1) s. n., (2) teniși, s. m. 1. S. n. (Și în sintagma tenis de câmp) Joc sportiv care se practică cu mingi mici, lovite cu rachete de către doi sportivi sau două perechi, pe un teren special amenajat, despărțit în două printr-o plasă joasă; sportul alb. ◊ Tenis de masă = joc sportiv practicat cu mingi mici de celuloid și cu palete, pe o masă specială de formă dreptunghiulară, despărțită în două părți egale de un fileu, care se desfășoară între doi jucători sau între două perechi; ping-pong. 2. S. m. (Mai ales la pl.) încălțăminte pentru tenis. Pereche de teniși. – Din engl., fr. tennis.

TÉNIS I. s. n. joc sportiv ce se dispută între doi sau patru jucători, care își trimit mingea peste fileu cu ajutorul rachetelor. ◊ ~ de masă = joc asemănător tenisului, care se joacă pe o masă împărțită printr-un fileu, cu mingi lovite cu paletele; ping-pong. II. s. m. pl. încălțăminte de sport, din pânză, cu tălpi de cauciuc. (< fr., engl. tennis)

TÉNIȘI s.m.pl. Pantofi de tenis. [< engl. tennis shoes].

TÉNIȘI m. pl. Încălțăminte pentru tenis. /Din tenis


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ténis1 (încălțăminte) s. m., pl. téniși

téniși (încălțăminte) s. m. pl.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

dă din teniși! expr. (adol.) pleacă!, fugi!

dă și-n teniși! expr. pleacă!, fugi!

Intrare: tenis (pantof)
tenis1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tenis
  • tenisul
  • tenisu‑
plural
  • teniși
  • tenișii
genitiv-dativ singular
  • tenis
  • tenisului
plural
  • teniși
  • tenișilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tenis (pantof)

etimologie: