TEMPERA¹ s. f. 1. Vopsea obținută prin amestecarea ei cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu în tehnica picturii în care se folosesc culori tempera¹ (1). ♦ Pictură realizată prin acest procedeu. – Din it. tempera.

tempera¹ sf [At: DN² / E: it tempera] 1 Procedeu în tehnica² picturii, care constă din amestecarea culorii cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase. 2 Pictură realizată prin procedeul tempera¹ (1). 3 Vopsea obținută prin amestecarea ei cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase.

TEMPERA¹ s. f. 1. Vopsea obținută prin amestecarea ei cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu în tehnica picturii în care se întrebuințează culori tempera¹ (1). ♦ Pictură realizată prin acest procedeu. – Din it. tempera.

TEMPERA s.n. 1. Culoare obținută prin amestecarea ei cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu de pictură care întrebuințează astfel de culori. [Pl. invar. / < it. tempera].

TEMPERA¹ s. f procedeu în tehnica picturii prin amestecarea culorii cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase; culoarea însăși. ◊ pictura realizată. (< it. tempera)

TEMPERA f. 1) Culoare obținută prin amestecarea unor coloranți cu lianți pe bază de substanțe albuminoase sau gelatinoase. 2) Procedeu de pictură care întrebuințează asemenea culori. 3) Pictură realizată prin acest procedeu. /<it. tempera

tempera² s. f., g.-d. art. temperei

tempera¹ s. f.

tempera s. f.