10 definiții pentru temnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÉMNIC, temnicuri, s. n. (Reg.) 1. Adăpost în pământ, în care se țin stupii iarna. 2. Adăpost săpat în pământ pentru ocrotirea ostașilor (în timp de război). 3. (Înv.) Închisoare. [Pl. și: temnice] – Din ucr. temnyk.

temnic sn [At: (a. 1620) ap. D. BOGDAN, GL. 110 / V: (reg) tevn~, timic, tim~ / Pl: ~uri, ~ice / E: bg темникъ, ucr темник] 1 (Îrg) Adăpost în pământ în care se țin stupii iarna. 2 (Îrg) Bordei în pământ. 3 (Înv) Adăpost săpat în pământ pentru ocrotirea ostașilor (în timp de război). 4 (Reg) Pivniță. 5 (Înv) Închisoare. 6 (Reg; îf timnic) Construcție în spatele casei (în care se păstrează diferite obiecte). 7 (Olt) Antreu la casă.

TÉMNIC, temnicuri, s. n. (Reg.) 1. Adăpost în pământ, în care se țin stupii iarna. 2. Adăpost săpat în pământ pentru ocrotirea ostașilor (în timp de război). 3. (Înv.) Închisoare. – Din ucr. temnyk.

TÉMNIC, temnicuri, s. n. (Regional) 1. Adăpost în pămînt, unde se țin stupii iarna. Astăzi maica Evlampia scoate stupii de la temnic. SADOVEANU, P. M. 247. Un știubei se cumpără în primăvară, cînd se scoate din temnic, cu 40 pînă la 60 lei. I. IONESCU, D. 249. 2. (Învechit) Adăpost săpat în pămînt pentru ocrotirea ostașilor (în timp de război). 3. (Învechit) Închisoare, temniță. Slujitorii lui Cantemir, încălecînd, i-au luat înainte spre temnicurile de osîndă. SADOVEANU, Z. C. 236.

TÉMNIC ~uri n. 1) rar Adăpost de iarnă pentru stupi (săpat în pământ). 2) înv. Clădire unde stau deținuții; închisoare. /<bulg. temniku, ucr. temnyk

temnic n. Mold. bordeiul unde se țin stupii iarna. [Slav. TĬMĬNIKŬ, suterană (din TĬMA, întuneric)].

témnic n., pl. e (vsl. tĭmĭnikŭ, subterană, d. tĭma, întuneric. V. temniță). Est. Bordeĭ de ținut stupiĭ ĭarna. – Și tevnic (ca pivniță, schivnic față de pimniță, schimnic). În vest timnic, prelungire a caseĭ în partea din dos. (Iov. 29). V. boșcă, prelipcă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

témnic (reg.) s. n., pl. témnicuri/témnice

témnic s. n., pl. témnicuri/témnice


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

témnic (-ce), s. n. – Adăpost în pămînt în care se țin stupii iarna. Sl. tĭmĭnŭ „întunecat”, cu suf. -nic, cf. tainic, dornic (Cihac, II, 407; Tiktin; Candrea). – Der. temniță, s. f. (închisoare), din sl. tĭmĭnica (Miklosich, Slaw. Elem., 50), cf. bg. tămnicŭ, sb., cr. tamnica, slov. temnica, pol. ciemnica, mag. tömlöcz; temnicer, s. n. (paznic de închisoare, gardian), cf. sl. tĭmĭničarŭ „deținut”; întemnița, vb. (a încarcera).

Intrare: temnic
temnic1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • temnic
  • temnicul
  • temnicu‑
plural
  • temnicuri
  • temnicurile
genitiv-dativ singular
  • temnic
  • temnicului
plural
  • temnicuri
  • temnicurilor
vocativ singular
plural
temnic2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • temnic
  • temnicul
  • temnicu‑
plural
  • temnice
  • temnicele
genitiv-dativ singular
  • temnic
  • temnicului
plural
  • temnice
  • temnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

temnic regional

  • 1. Adăpost în pământ, în care se țin stupii iarna.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Astăzi maica Evlampia scoate stupii de la temnic. SADOVEANU, P. M. 247.
      surse: DLRLC
    • Un știubei se cumpără în primăvară, cînd se scoate din temnic, cu 40 pînă la 60 lei. I. IONESCU, D. 249.
      surse: DLRLC
  • 2. Adăpost săpat în pământ pentru ocrotirea ostașilor (în timp de război).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • exemple
    • Slujitorii lui Cantemir, încălecînd, i-au luat înainte spre temnicurile de osîndă. SADOVEANU, Z. C. 236.
      surse: DLRLC

etimologie: