11 definiții pentru tei (fibră)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEI, (1) tei, s. m., (2) teie, s. n. 1. S. m. Arbore cu frunze mari în formă de inimă, cu flori albe sau albe-gălbui, puternic parfumate, melifere, utilizate în farmacie, și cu fructe achene (Tilia platyphyllos).Tei alb = arbore cu lemnul alb-roșiatic, ușor (Tilia tomentosa). Tei pucios = arbore înalt până la 20 m, ale cărui flori se folosesc în farmacie (Tilia cordata). 2. S. n. Fibră din scoarța de tei (1), folosită la legat și la fabricat sfori, frânghii, rogojini. ◊ Expr. A lega două-n tei = a reuși să adune ceva avere. A găsi tei de curmei = a găsi pretexte. – Lat. *tilium (= tilia).

tei [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 9r/1 / Pl: ~ sm, ~e sn / E: ml tilia] 1 sm (Șîc ~-argintiu, ~-bun, ~-căpresc, ~-câinesc, ~-de-deal, ~-fluturesc, ~-de-mijloc, ~-pădureț, ~-roșu, ~-de-toamnă, ~-de-vară, ~-verde) Arbore din familia tiliaceelor, cu frunze mari în formă de inimă, cu flori albe sau albe-gălbui, puternic parfumate, întrebuințate în medicină, care crește în păduri sau este cultivat pe străzi și în parcuri (Tilia platyphyllos). 2 sm (Îc) ~-alb Tei (1) cu lemnul alb-roșiatic, ușor (Tilia tomentosa). 3 sm (Îc) ~-pucios Tei (1) înalt până la 20 m (Tilia cordata). 4 sm (Bot; reg; îc) ~-ul-lupului Tulichină (1) (Daphne mezereum). 5 sm (Reg; pex) Flori de tei (1-3). 6 sm (Reg; pex) Ceai preparat din flori de tei (1-3). 7 sn (Lsg; csc) Fibră din scoarță de tei (1-3), folosită la legat și la fabricat sfori, frânghii, rogojini. 8 sn (Pex; lsg; csc) Obiect (sfoară sau frânghie) făcut din tei (7) Cf curmei2 (3). 9 sn (Pop; îe) A lega două în ~ A reuși să adune ceva avere. 10 sn (Pop; îe) A găsi (sau a lega) ~ de curmei A găsi pretexte. 11 sn (Pop; îae) A înșira vorbe fară rost. 12 sn (Pop; îae) A fi sărac. 13 sn (Pop; îe) A nădi (sau a face) din ~ curmei A încerca toate mijloacele. 14 av (Reg; îe) A fi (sau a se face) beat ~ A se îmbăta foarte tare. 15 sn (Reg; îe) A fi pus (sau a juca) pe ~-belit A fi pus pe stricăciuni, pe rele. 16 sn (Reg; îs) Cui de ~ Lucru în care nu te poți încrede. 17 sn (Reg; îe) A se scurta ~ele A fi timp puțin. 18 sn (Reg; îe) A mai lungi cuiva ~ele A amâna executarea unui lucru. 19 sn (Reg; îae) A păsui pe cineva. 20 sn (Reg; îe) A nu-l ține (pe cineva) ~ele A nu avea curaj. 21 sn (Reg; îe) A lega (două lucruri sau ființe) într-un ~ A le considera la fel de lipsite de valoare. 22 sn (Înv) Pânză din fibre de tei (1-3). 23 sn (Înv; pex) Fir textil al unei plante. 24 sn (Olt) Ață la păstaia de fasole. 25 sm (Reg) Specie de strugure nedefinită mai îndeaproape.

TEI, (1) tei, s. m., (2, rar) teie, s. n. 1. S. m. Arbore cu frunze mari în formă de inimă, cu flori albe sau albe-gălbui, puternic parfumate, melifere, întrebuințate în farmacie, și cu fructe achene (Tilia platyphyllos).Tei alb = arbore cu lemnul alb-roșiatic, ușor (Tilia tomentosa). Tei pucios = arbore înalt până la 20 m, ale cărui flori se folosesc în farmacie (Tilia cordata). 2. S. n. Fibră din scoarța de tei (1), folosită la legat și la fabricat sfori, frânghii, rogojini. ◊ Expr. A lega două-n tei = a reuși să adune ceva avere. A găsi tei de curmei = a găsi pretexte. – Lat. *tilium (= tilia).

TEI, (1) tei, s. m., și (2, rar) teie, s. n. 1. Arbore cu frunze mari în formă de inimă, cu flori albe-gălbui melifere, puternic parfumate, întrebuințate în medicină; crește în păduri sau cultivat pe străzi și în parcuri (Tilia platyphyllos). O pupăză, care-și făcea cuib de mulți ani într-un tei foarte bătrîn și scorburos. CREANGĂ, A. 52. Cînd voi muri, iubito, la creștet să nu-mi plîngi; Din teiul sfînt și dulce o ramură să frîngi, La capul meu cu grijă tu ramura s-o-ngropi. EMINESCU, O. I 129. Miere de floare de tei De-i gusta-o să tot cei. ALECSANDRI, P. P. 51. 2. (La sg. cu sens colectiv sau, rar, la pl.) Fibră din scoarță de tei (1), folosită la legat și la fabricat sfori, frînghii, rogojini. Comandantul Onofrei, Cel cu pletele-ncurcate Și cu straiu-ncins cu tei. COȘBUC, P. I 328. Le jupoaie pieile picioarelor de la copite în sus și le legă cu tei. ISPIRESCU, L. 249. Căruța lui, deși era ferecată cu teie, cu curmeie, însă era o căruță bună. CREANGĂ, P. 106. N-aveau altă avere decît... o funie de tei. ȘEZ. III 95. ◊ Expr. A lega două în tei = a reuși să adune ceva avere. Cu ce are soră-mea Evanghelina, cu ce are Alviță, au să fie în stare să lege două în tei. STANCU, D. 171. Muncești de te spetești și doi în tei te văz că nu poți lega. ISPIRESCU, L. 175. A lega teie de curmeie v. curmei. A găsi tei de curmei = a găsi pretexte. A și găsit tei de curmei pentru a lipsi de acasă. GANE, N. II 20.

TEI2 téie n. Fibră din coaja teiului, folosită ca material de împletit sau de legat (în viticultură și pomicultură). /<lat. tilia

teĭ m. (lat. pop. *tĭlium, îld. tĭlia, teĭ, it. tiglio, pv. telh, vfr. teil [nfr. tilleul, d. *tiliolum]). Un frumos copac, tipu familiiĭ tiliaceelor, cu frunze marĭ de coloare maĭ deschisă pe dos de cît pe față, cu florĭ foarte mirositoare, din care se face o infuziune sudorifică și potolitoare (tilia platyphyllos). Floare de teĭ: era răcit și bea ceaĭ de teĭ. S. n., pl. e. Funie de coajă de teĭ: un car legat cu teĭe și curmele. Teĭ prăjit. V. călină.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: tei (fibră)
tei2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N65)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tei
  • teiul
  • teiu‑
plural
  • teie
  • teiele
genitiv-dativ singular
  • tei
  • teiului
plural
  • teie
  • teielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tei (fibră)

  • 1. Fibră din scoarța de tei, folosită la legat și la fabricat sfori, frânghii, rogojini.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Comandantul Onofrei, Cel cu pletele-ncurcate Și cu straiu-ncins cu tei. COȘBUC, P. I 328.
      surse: DLRLC
    • Le jupoaie pieile picioarelor de la copite în sus și le legă cu tei. ISPIRESCU, L. 249.
      surse: DLRLC
    • Căruța lui, deși era ferecată cu teie, cu curmeie, însă era o căruță bună. CREANGĂ, P. 106.
      surse: DLRLC
    • N-aveau altă avere decît... o funie de tei. ȘEZ. III 95.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A lega două-n tei = a reuși să adune ceva avere.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Cu ce are soră-mea Evanghelina, cu ce are Alviță, au să fie în stare să lege două în tei. STANCU, D. 171.
        surse: DLRLC
      • Muncești de te spetești și doi în tei te văz că nu poți lega. ISPIRESCU, L. 175.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A lega teie de curmeie.
      surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A găsi tei de curmei = a găsi pretexte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • A și găsit tei de curmei pentru a lipsi de acasă. GANE, N. II 20.
        surse: DLRLC

etimologie: