16 definiții pentru tangibil

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TANGIBIL, -Ă, tangibili, -e, adj. Care se poate percepe prin atingere, care are un aspect concret; fig. real, evident. – Din fr. tangible.

TANGIBIL, -Ă, tangibili, -e, adj. Care se poate percepe prin atingere, care are un aspect concret; fig. real, evident. – Din fr. tangible.

tangibil, ~ă a [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~e / E: fr tangible] 1 Care se poate percepe prin atingere. 2 (Fig) Real.

TANGIBIL, -Ă, tangibili, -e, adj. Care se poate percepe prin atingere, care se poate pipăi; fig. pipăibil, real, clar. Adversitățile existenței luau pentru toți un caracter tangibil. C. PETRESCU, C. V. 41.

TANGIBIL, -Ă adj. Care poate fi perceput prin pipăit, prin atingere; pipăibil; (fig.) real, evident. [Cf. fr. tangible, lat. tangibilis].

TANGIBIL, -Ă adj. 1. care poate fi perceput prin pipăit, prin atingere; pipăibil. 2. (fig.) real, evident, manifest. (< fr. tangible, lat. tangibilis)

TANGIBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care poate fi perceput prin atingere; pipăibil; palpabil. 2) fig. Care este evident datorită caracterului concret; palpabil. /<fr. tangible

*tangíbil, -ă adj. (lat. tangibilis. V. tactil). Care se poate atinge.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tangibil adj. m., pl. tangibili; f. tangibilă, pl. tangibile

tangibil adj. m., pl. tangibili; f. tangibilă, pl. tangibile

tangibil adj. m., pl. tangibili; f. sg. tangibilă, pl. tangibile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TANGIBIL adj. v. concret, fizic, material, palpabil, perceptibil, pipăibil, sesizabil.

TANGIBIL adj. pipăibil. (Un obiect ~.)

tangibil adj. v. CONCRET. FIZIC. MATERIAL. PALPABIL. PERCEPTIBIL. PIPĂIBIL. SESIZABIL.

Intrare: tangibil
tangibil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tangibil
  • tangibilul
  • tangibilu‑
  • tangibilă
  • tangibila
plural
  • tangibili
  • tangibilii
  • tangibile
  • tangibilele
genitiv-dativ singular
  • tangibil
  • tangibilului
  • tangibile
  • tangibilei
plural
  • tangibili
  • tangibililor
  • tangibile
  • tangibilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tangibil, tangibilăadjectiv

  • 1. Care se poate percepe prin atingere, care are un aspect concret. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: intangibil
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.