15 definiții pentru taliu
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TALIU s. n. Element chimic, metal rar, alb-albăstrui, asemănător cu plumbul. – Din fr. thallium.
taliu sn [At: ENC. TEHN. I, 406 / V: (îvr) ~m (S și: thallium) / Pl: ? / E: fr thallium] (Chm) Metal moale, alb-albăstrui, asemănător cu plumbul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TALIU, s. n. Element chimic, metal rar, alb-albăstrui, asemănător cu plumbul. – Din fr. thallium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de spall
- acțiuni
TALIU s. n. (Chim.) Corp simplu solid, de culoare alb-albăstrie, foarte puțin răspîndit în natură.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TALIU s.n. (Chim.) Metal rar, alb-albăstrui, asemănător cu plumbul. [Pron. -liu. / < fr. thallium].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TALIU s. n. metal moale, alb-albăstrui, asemănător cu plumbul, folosit la elaborarea unor aliaje. (< fr. thallium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TALIU n. Metal moale, alb-albăstriu, cu diferite întrebuințări (la confecționarea sticlei optice, a semiconductoarelor). /<fr. thallium
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*táliŭ n. (lat. științific thallium, d. vgr. thaliós, ramură, vlăstar, din cauza dungiĭ verzĭ pe care acest metal o arată la spectru). Chim. Un metal maĭ puțin alb de cît argintu și care există în pirite. E mono- și trivalent și are o greutate atomică de 204. A fost descoperit la 1861.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
talium sn vz taliu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
taliu [liu pron. lĭu] s. n., art. taliul; simb. TI
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
taliu [liu pron. lĭu] s. n., art. taliul; simb. Tl
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
taliu s. n. [-liu pron. -liu], art. taliul; simb.Tl
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
taliu
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
TÁLIU (< fr. {i}; {s} gr. thallos „ramură”) s. n. Element chimic (Tl; nr. at. 81, m. at. 204,38, p. t. 303,6°C, p. f. 457°C, gr. sp. 11,85). Este un metal alb-albăstrui, moale. Se extrage din minereurile de sulfuri și este folosit, între altele, alături de staniu și plumb, pentru producerea unor aliaje cu grad ridicat de rezistență. A fost descoperit de W. Crookes în 1861 prin analiza spectrală în reziduurile de fabricație a acidului sulfuric. Izolat de Claude Lany în 1862.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tl, simbol chimic pentru taliu.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- pronunție: talĭu
substantiv neutru (N56) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
taliusubstantiv neutru
- 1. Element chimic, metal rar, alb-albăstrui, foarte puțin răspândit în natură, asemănător cu plumbul, folosit la elaborarea unor aliaje, la confecționarea sticlei optice, a semiconductoarelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX
- comentariu Tl DOOM 2
etimologie:
- thallium DEX '09 DEX '98 DN