TAL, taluri, s. n. Organ vegetativ lipsit de vase conducătoare, monocelular la bacterii și la unele alge, pluricelular la ciuperci etc. – Din fr. thalle.

tal¹ sn [At: GRECESCU, FL. 10 / V: (înv) ~ă sf / Pl: ~uri / E: fr thalle] Corp vegetativ, lipsit de vase conducătoare, monocelular (la bacterii și unele alge), pluricelular (la ciuperci și alge) sau diferențiat în organe compatibile cu cele ale plantelor superioare.

tal² sn [At: CADE / Pl: ~uri / E: fr talle] (Reg) Mlădiță care crește din rădăcină sau din partea ascunsă în pământ a tulpinii unor plante Si: lăstar.

tal³ sn [At: GĂMULESCU, E. S. 193 / Pl: ~uri / E: srb tal] (Ban) Porțiune de pământ Si: parcelă.

TAL, taluri, s. n. Organ vegetativ lipsit de vase conducătoare, monocelular la bacterii și la unele alge, pluricelular la ciuperci, etc. – Din fr. thalle

TAL, taluri, s. n. Organ vegetativ nediferențiat (sau slab diferențiat) al plantelor inferioare (alge, ciuperci, licheni și mușchi).

TAL s.n. Organ vegetativ rudimentar al unor plante criptogame (alge, ciuperci etc.). // (Și în forma talo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „ramură”. [< fr. thalle, cf. gr. thalos].

TAL s. n. organ vegetativ rudimentar al unor criptogame (alge, ciuperci, licheni), nediferențiat în rădăcină, tulpină și frunze. (< fr. thalle)

TAL ~uri n. bot. Corp vegetativ rudimentar al unor plante inferioare (alge, ciuperci). /<fr. thalle

tală² sf vz tal¹

tal s. n., pl. taluri

tal s. n., pl. taluri

tal s. n., pl. taluri

TAL s. v. lot, parcelă.

tal s. v. LOT. PARCELĂ.