7 definiții pentru tămânji


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂMÂNJÍ, tămânjesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A mânji, a murdări. ♦ (Ir.) A picta; a mâzgăli. – Et. nec. Cf. mânji.

TĂMÂNJÍ, tămânjesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A mânji, a murdări. ♦ (Ir.) A picta; a mâzgăli. – Et. nec. Cf. mânji.

TĂMÎNJÍ, tămînjesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A mînji, a murdări. Fața și mînele, ce le-s negre, le mai tămînjesc cu funingine. SEVASTOS, N. 307. ◊ Fig. Oamenii ce nu voiesc a se vedea tămînjiți în viața lor publică sau privată prin asemenea publicațiuni scandaloase. La TDRG. ♦ (Ironic) A picta; a mîzgăli. Încă nu mai lucrase cu asemenea creionașe, din acele cu care copiii de școală primară își tămînjesc hărțile. C. PETRESCU, R. DR. 72.

tămînjésc v. tr. (ca și mînjesc cu prefixu ta- ca’n tăvălesc orĭ ca’n bg. ta-log, depozit). Est. Mînjesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tămânjí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tămânjésc, imperf. 3 sg. tămânjeá; conj. prez. 3 să tămânjeáscă

tămânjí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tămânjésc imperf. 3 sg. tămânjeá; conj. prez. 3 sg. și pl. tămânjeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TĂMÂNJÍ vb. v. jegoși, mânji, mâzgăli, murdări, păta.

tămînji vb. v. JEGOȘI. MÎNJI. MÎZGĂLI. MURDĂRI. PĂTA.

Intrare: tămânji
verb (VT403)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tămânji
  • tămânjire
  • tămânjit
  • tămânjitu‑
  • tămânjind
  • tămânjindu‑
singular plural
  • tămânjește
  • tămânjiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tămânjesc
(să)
  • tămânjesc
  • tămânjeam
  • tămânjii
  • tămânjisem
a II-a (tu)
  • tămânjești
(să)
  • tămânjești
  • tămânjeai
  • tămânjiși
  • tămânjiseși
a III-a (el, ea)
  • tămânjește
(să)
  • tămânjească
  • tămânjea
  • tămânji
  • tămânjise
plural I (noi)
  • tămânjim
(să)
  • tămânjim
  • tămânjeam
  • tămânjirăm
  • tămânjiserăm
  • tămânjisem
a II-a (voi)
  • tămânjiți
(să)
  • tămânjiți
  • tămânjeați
  • tămânjirăți
  • tămânjiserăți
  • tămânjiseți
a III-a (ei, ele)
  • tămânjesc
(să)
  • tămânjească
  • tămânjeau
  • tămânji
  • tămânjiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)